Conducerea PNL șovăie în luarea unei decizii de dizolvare a organizațiilor codașe de la ultimele alegeri, cu toate că înainte de scrutin a fost luată decizia sancționării celor care nu trag suficient pentru partid. Mai mult, o serie de lideri ar trebui să facă pasul în spate și să nu le mai fie permisă candidatura la parlamentare. În această situație este și ALina Gorghiu, șefa liberalilor argeșeni, organizație care ocupă un loc din coada listei.
Ultimele 10 filiale, din punct de vedere al votului la europarlamentare, trebuiau dizolvate. Potrivit informațiilor Libertatea, cum la europarlamentare, votul a fost comun pentru lista cu PSD, urma să se țină cont de scorul politic, adică de Consiliul Județean.
Însă la ultimul BPN, conducerea PNL a evitat total subiectul. Surse politice din conducerea PNL au precizat pentru Libertatea că situația din partid poate fi interpretată în două moduri: i) dacă se ține cont și de județele unde PNL a avut alianță la județ cu PSD (adică Ilfov și Timiș), nu mai puțin de 28 de filiale ar fi sub scorul politic; ii) dacă sunt scoase din ecuație județele Ilfov și Timiș, 25 de filiale ar fi sub media națională. Ca să evite potențiale conflicte, decizia de dizolvare a cel puțin zece filiale a fost amânată.
În afară de județele cu o populație predominant maghiară (Harghita și Covasna), cele mai slabe trei filiale sunt: Bucureștiul (12,6%, scor la care a contribuit din plin bâlbele conducerii centrale privind candidatul comun), Galați (18,24%) și Buzău (19,75%). Apoi vine Oltul (19,98%), urmat de filiale unde există și un procent însemnat de comunitate maghiară, dar nu majoritar, cum sunt Mureș (20,75%) și Satu Mare (20,8%). Tot printre filialele codașe sunt Argeșul (21,18% – condus de ministra Alina Gorghiu), Vasluiul (23%), Hunedoara (23,34%), Doljul (23,52% – județ unde a fost ales în 2020 chiar președintele PNL, Nicolae Ciucă).
Autor:
