Ajung, întâmplător, la Auchan Nord și intru la Farmacia Tei.
Aglomerat, dar mi se pare că organizarea e bună așa că rămân la coadă.
Undeva, la loc vizibil, e un ecran destul de mare, care afișează numărul casei care se eliberează și fiecare cumpărător știe unde să meargă ca să-și achiziționeze medicamentele necesare.
La coadă, observ foarte mulți bătrâni. Aveam să aflu că prețurile la medicamente sunt mai mici aici așa că bieții vârstnici preferă să stea aici la coadă, ca să cumpere mai ieftin.
Stau, stau și stau … ecranul nu își schimbă imaginea, pare că nu se eliberează nicio casă.
Totuși, ce se întâmplă?
Îmi spune doamna din față – păi prin față intră prioritar persoanele care au copii cu ele (nu neapărat mămici).
Are dreptate, constat că în continuu intră – prin față, prioritar – persoane cu copii, noi suntem blocați.
Știu că există lege care acordă prioritate celor care însoțesc copii mici, dar uitându-mă în fața mea, la coadă, la bieții vârstnici, mă enervez.
Bătrâni gârboviți, cocoșați de boală, tremurând din toate încheieturile stau în picioare că ei NU AU PRIORITATE.
O bătrânică abătută dă să cadă, caută din ochi un loc în care să se așeze sau măcar să se sprijine.
Își revine.
Se încurajează singură și se redresează, că doar i-a spus ei preotul paroh că cine pătimește pe lumea asta va huzuri pe cealaltă.
”Lovi-v-ar cataroiu, lasă că o să am eu prioritate la coadă și pensie specială pe lumea cealaltă”, se îndârjește ea.
Un bătrân adus de spate, sprijinit în baston, are probleme specifice vârstei.
Caută din ochi și vede că toaletele sunt aproape, chiar la intrarea în farmacie, dar îi e frică să iasă că pierde rândul. Acum, îi pare rău că nu și-a pus scutecul, când a plecat de acasă.
În tot acest timp, tinere zvelte, majoritatea pițipoance, țăpănoase, își exercită dreptul de a nu sta la coadă.
Băi, ce nedreptate – îmi zic!
Sunt de acord că e greu să stai la coadă cu un copil mic, dar parcă prea se abuzează de această facilitate oferită prin lege.
Acum, îmi aduc aminte că poate am gândit și eu, cândva, cu păcat, când am acuzat bătrânii că ies din casă când e foarte cald sau că frecventează zone aglomerate, în loc să-și organizeze judicios programul … asta, pentru sănătatea lor.
Dar tinerele familii nu se pot organiza mai bine?
Nu ar putea să lase copii afară cu tatăl sau bunica?
Ori să iasă la cumpărături în perioade mai puțin aglomerate?
Adică, să ne respectăm unii pe alții, să căutăm calea de mijloc.
Părăsesc coada, deprimată și ies din magazin.
În fața mea, o ”piți-prioritară” ieșită chiar de la Farmacia Tei, se îndreaptă spre un BMW parcat pe loc rezervat persoanelor cu handicap în spatele căruia așteaptă un bombardier cu țigara în mână, tatuat, ditamai plăvanul, ”cât crucea de Vlașca” care orăcăie – hai, fă, nu mai veneai odată?
Zdrahonul la țigară – bătrânii gârboviți la coadă … mă ia frica de bătrânețe.
PS
Pare că bieții vârstnici au prioritate doar ”sus în deal, la Sfântu Gheorghe” … dar nu ne mai arde nici de sarcasm.
Trist!
PPS
Nu aducem niciun reproș Farmaciei Tei, așa se întâmplă în toate magazinele … LEGAL.
Autor:
