Ministrul Justiției a trimis președintelui Dan propunerile pentru șefia parchetelor

Interviurile au fost desfășurate în fața aceleiași Comisii de interviu constituite cu ocazia desfășurării interviurilor inițiale, formate din domnul Radu Marinescu, ministrul justiției, doamna Roxana-Simona Momeu, secretar de stat, domnul Lucian Păun, desemnat din partea Ministerului Justiției, domnul procuror Aurelian Mirel Toader și domnul procuror Ionuț Botnaru, desemnați de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, domnul procuror Marian Truşcă, desemnat de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii, domnul Răzvan-Andrei Corboș, specialist în management, desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de Management şi doamna psiholog Ana-Maria Georgescu, desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii.

În cadrul interviurilor au fost avute în vedere şi aspectele reţinute în avizele Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări între Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, și ceilalți membri ai Comisiei de interviu.

În vederea consolidării transparenței și a încrederii publice în procedura de selecție a procurorilor pentru funcții de conducere de rang înalt, Ministerul Justiției publică principalele elemente avute în vedere în procesul de evaluare a candidaților intervievați astăzi.

Demersul se înscrie în cadrul angajamentelor asumate de România în procesul de cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, având ca obiectiv alinierea procedurilor naționale la standardele internaționale privind obiectivitatea, integritatea și responsabilitatea decizională în numirea procurorilor cu funcții manageriale.

În acest context, în urma analizei candidaturilor prin prisma celor precizate mai sus, Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, în temeiul dispozițiilor art. 148 alin. (3) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a hotărât continuarea procedurii cu privire la următorii candidați:

1. Doamna procuror Cristina CHIRIAC, pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Pentru continuarea procedurii cu privire la acest candidat, ministrul justiției a avut în vedere, în esență, următoarele aspecte:

Proiectul de management a evidențiat, în mod explicit, o abordare sistemică a Ministerului Public, având în vedere atât structurile specializate, cât și parchetele nespecializate, cu identificarea unor disfuncționalități reale și a unor direcții concrete de intervenție.

Candidata a detaliat modul în care obiectivele propuse derivă din experiența profesională acumulată la nivelul parchetelor nespecializate, DIICOT și DNA, demonstrând o cunoaștere aplicată a mecanismelor de funcționare și a nevoilor reale ale sistemului. Totodată, corelarea dintre viziunea strategică și măsurile operaționale a fost clar evidențiată prin propunerea unor instrumente concrete de coordonare, monitorizare și eficientizare, ceea ce confirmă că direcțiile de acțiune nu sunt formulate abstract, ci rezultă dintr-o analiză reală și aprofundată a contextului instituțional. Prin urmare, susținerea potrivit căreia candidata nu ar cunoaște realitățile Ministerului Public nu se confirmă în mod obiectiv, fiind contrazisă de conținutul proiectului și de clarificările oferite în cadrul interviului.

Parcursul profesional al doamnei procuror, care include activitate în cadrul parchetelor nespecializate, DIICOT și DNA, a presupus o interacțiune constantă cu toate nivelurile Ministerului Public, inclusiv cu parchetele nespecializate, oferind o perspectivă integrată asupra funcționării sistemului. Candidata a detaliat modul în care această experiență i-a permis să înțeleagă specificul operațional și nevoile acestor structuri, precum și să identifice măsuri concrete de sprijin și eficientizare. În ceea ce privește atribuțiile administrative, inclusiv calitatea de ordonator de credite, acestea au fost abordate în cadrul proiectului de management prin propuneri clare privind planificarea resurselor, optimizarea utilizării acestora și întărirea funcțiilor de control și coordonare, aspecte care țin de rolul managerial al funcției și nu de o experiență strict tehnică anterioară.

Doamna procuror a evidențiat faptul că exercitarea eficientă a atribuțiilor de conducere presupune tocmai utilizarea adecvată a specialiștilor existenți la nivelul instituției, fără a substitui rolul decizional al conducătorului. Stabilirea obiectivelor și a priorităților rămâne un atribut esențial al procurorului general, iar sprijinul compartimentelor de specialitate reprezintă un instrument necesar pentru fundamentarea deciziilor, în concordanță cu bunele practici manageriale.

De asemenea, recunoașterea unor aspecte punctuale ce necesită aprofundare nu constituie o deficiență, ci reflectă o abordare realistă și responsabilă, bazată pe deschiderea către completarea informațiilor și pe utilizarea mecanismelor instituționale existente. Experiența profesională acumulată la nivelul structurilor centrale ale Ministerului Public conferă candidatei capacitatea de a integra rapid aceste elemente în procesul decizional.

Doamna procuror a clarificat că asumarea unei poziții trebuie realizată în limitele cadrului legal și cu respectarea rolului constituțional al Ministerului Public, evitând exprimarea unor opinii speculative sau care ar putea fi percepute ca ingerințe în sfera de competență a altor autorități. Această abordare nu denotă ezitare, ci o înțelegere matură a responsabilității funcției și a impactului public al declarațiilor formulate.

Totodată, capacitatea de asumare a deciziilor nu se reduce la formularea unor răspunsuri categorice în cadrul interviului, ci se reflectă în coerența acțiunilor manageriale și în modul de exercitare a atribuțiilor în concret. Or, din ansamblul proiectului și al clarificărilor oferite ulterior, rezultă că doamna procuror deține această capacitate.

Secția pentru procurori a interpretat soluția propusă de candidată referitoare la accesul procurorilor la aplicaţia ECRIS a instantelor ca fiind una minimalistă și ca reflectând o lipsă de asumare a leadership-ului. O asemenea apreciere nu valorifică însă natura complexă a problemei și distribuția competențelor instituționale în acest domeniu.

Candidata a nuanțat faptul că soluțiile privind accesul la aplicațiile informatice ale instanțelor nu pot fi impuse unilateral la nivel central, ci presupun o cooperare instituțională reală între parchete și instanțe, inclusiv prin mecanisme funcționale la nivel local. Această abordare nu denotă lipsă de viziune, ci dimpotrivă, reflectă o înțelegere corectă a limitelor de competență și a necesității unor soluții sustenabile, construite pe colaborare interinstituțională. Totodată, candidata a evidențiat că rolul procurorului general este de a stabili cadrul necesar și de a stimula astfel de demersuri, inclusiv prin dialog instituțional la nivel central, fără a exclude inițiativele locale care pot genera soluții rapide și adaptate realităților concrete. Prin urmare, leadership-ul nu se manifestă exclusiv prin impunerea unor măsuri uniforme, ci și prin facilitarea unor mecanisme eficiente de cooperare.

Din răspunsurile oferite în cadrul interviului, precum și din proiectul de management depus, reiese clar că doamna procuror abordează o viziune sistemică asupra Ministerului Public și identifică priorități strategice fundamentale. Astfel, prioritatea privind intensificarea luptei împotriva corupției este susținută de o serie de măsuri concrete: creșterea eficienței structurii de urmărire penală a infracțiunilor de corupție, valorificarea sistematică a instrumentelor digitale și tehnice pentru identificarea și blocarea avantajelor economice obținute din infracțiuni, precum și consolidarea procedurilor de monitorizare a performanței structurilor specializate. Acestea sunt măsuri operaționale, implementabile și evaluabile, care vizează direct obiectivul menționat. În plus, doamna procuror a arătat că adoptarea acestor măsuri nu depinde exclusiv de nivelul central, ci implică coordonarea cu toate parchetele, prin stabilirea unor mecanisme instituționale clare de implementare și monitorizare.

Doamna procuror Cristina Chiriac a oferit răspunsuri clare și concrete, demonstrând viziune strategică și capacitate managerială. În mod concret, candidata a exemplificat modul în care experiența dobândită în cadrul DNA și DIICOT a fost transpusă în măsuri de eficientizare și coordonare a structurilor parchetelor, arătând cum obiectivele generale ale PÎCCJ se traduc în planuri operaționale aplicabile.

2. Doamna procuror Marinela MINCĂ pentru ocuparea uneia dintre funcțiile de procuror-șef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Pentru continuarea procedurii cu privire la acest candidat, ministrul justiției a avut în vedere, în esență, următoarele aspecte:

Observația Secției de procurori privind presupusa lipsă de cunoaștere concretă a realităților DNA nu reflectă ansamblul proiectului de management și experiența doamnei procuror Marinela Mincă. Proiectul demonstrează cunoaștere clară și aprofundată a fluxurilor operaționale, mecanismelor instituționale și vulnerabilităților structurale ale Direcției Naționale Anticorupție. Experiența profesională acumulată, inclusiv în funcții de conducere, asigură capacitatea de a identifica și gestiona realitățile operaționale ale DNA. Analiza SWOT inclusă în proiect identifică riscurile persistente — supraîncărcarea personalului, fluctuațiile de resurse, modificările legislative — și propune măsuri concrete și implementabile, reflectând o înțelegere aplicată și realistă a instituției. Abordarea strategică prezentată de doamna procuror depășește simplele descrieri punctuale, oferind un cadru operațional sustenabil pentru prioritizarea și implementarea soluțiilor. Prin urmare, menținerea propunerii inițiale pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție se fundamentează pe competențele demonstrate, experiența profesională relevantă și capacitatea de a operaționaliza viziunea managerială.

Analiza SWOT realizată de doamna procuror Marinela Mincă identifică gradul insuficient de ocupare a schemei de personal ca punct slab al Direcției Naționale Anticorupție, iar planul de management propune mecanisme generale pentru optimizarea resursei umane, cum ar fi clarificarea responsabilităților, evaluarea obiectivă a personalului, formarea profesională continuă și motivarea personalului.

Planul de management al doamnei procuror Marinela Mincă propune măsuri operaționale pentru eficientizarea procesului penal și consolidarea probatoriului, ceea ce contribuie direct la menținerea ratelor în limite acceptabile, inclusiv în intervalul de referință european de 5-15%.

Planul de management include coordonarea strânsă cu Biroul de investigații financiare, monitorizarea dosarelor și stabilirea responsabilităților pentru fiecare caz, ceea ce constituie baza pentru o recuperare eficientă a produsului infracțional. Măsurile propuse nu se limitează la simpla existență a unui birou, ci prevăd valorificarea informațiilor colectate pentru decizii concrete, identificarea fluxurilor de capital, aplicarea sechestrului pe active lichide și prioritizarea cazurilor cu risc ridicat de nerecuperare. Această abordare demonstrează capacitatea de integrare a analizei strategice cu acțiuni operaționale și adaptarea măsurilor la resursele și structura instituțională a DNA.

Prin urmare, menținerea propunerii inițiale este justificată, deoarece candidata a demonstrat înțelegerea funcției și capacitatea de a implementa soluții concrete pentru creșterea eficienței recuperării prejudiciului, asigurând atât coerența deciziilor strategice, cât și rezultatele operaționale.

Deși Secția pentru procurori a apreciat că preocuparea pentru Strategia Națională Anticorupție 2026-2030 nu a fost exprimată detaliat în cadrul interviului, planul de management al doamnei procuror Marinela Mincă include elemente de aliniere strategică și operațională cu obiectivele acestei strategii. Abordarea planului vizează coordonarea activității interne a DNA cu obiectivele naționale anticorupție, astfel încât prioritățile instituției să contribuie direct la consolidarea statului de drept și la respectarea angajamentelor României în procesul de aderare la OCDE. Aceasta presupune anticiparea etapelor, stabilirea responsabilităților, monitorizarea rezultatelor și implementarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor strategice.

Planul de management al doamnei procuror Marinela Mincă integrează principiile și obiectivele Strategiei Naționale Anticorupție printr-o abordare managerială care prioritizează implementarea și monitorizarea măsurilor instituționale. Candidata a evidențiat deja zonele critice identificate de evaluările internaționale, demonstrând capacitatea de a corela activitatea DNA cu cerințele OCDE. Protecția avertizorilor de integritate și digitalizarea, inclusiv mecanismele de steaguri roșii în achiziții publice, fac parte din planul strategic de implementare a controlului intern și optimizarea fluxurilor instituționale, astfel încât DNA să asigure eficiența și transparența activității.

Menționarea activității Biroului de investigații financiare ca punct forte vizează, în mod justificat, capacitatea acestuia de a desfășura activități specializate de identificare și urmărire a fluxurilor financiare, aspect esențial în instrumentarea cauzelor de corupție. Pe de altă parte, gradul redus de recuperare efectivă a produsului infracțional nu poate fi atribuit exclusiv performanței acestui birou, fiind influențat de o serie de factori externi, precum durata procedurilor judiciare, dificultățile de executare silită, transferul bunurilor către terți sau lipsa unor mecanisme eficiente de valorificare a acestora. Prin urmare, acest aspect este corect evidențiat ca punct slab la nivel sistemic, fără a infirma eficiența operațională a structurii menționate.

În cadrul celui de-al doilea interviu de la Ministerul Justiției, candidata a formulat puncte de vedere cu privire la problematica prescripției răspunderii penale din perspectiva incidenței Deciziilor Curții Constituționale, care au generat dezbateri complexe în practică și în doctrină.

O asemenea conduită analitică reflectă o atitudine responsabilă, în acord cu exigențele funcției de procuror, care impun reținere și echilibru în exprimarea unor opinii pe teme sensibile, cu potențial impact asupra unor cauze concrete.

De asemenea, trebuie avut în vedere că funcția vizată implică nu doar capacitatea de a formula opinii, ci și discernământul de a aprecia momentul și cadrul adecvat pentru exprimarea acestora.

În ceea ce privește asumarea unei viziuni manageriale complexe, planul conține soluții strategice realiste, orientate spre consolidarea eficienței instituționale și îmbunătățirea rezultatelor operaționale, chiar dacă nu toate acestea au fost detaliate exhaustiv în cadrul interviului. Eventualele ezitări sau formulări sintetice în timpul interviului nu pot fi interpretate drept lipsă de competență, ci reflectă limitele inerente unui cadru de prezentare orală sub presiune.

3. Domnul procuror Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI pentru ocuparea uneia dintre funcțiile de procuror-șef adjunct ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Pentru continuarea procedurii cu privire la acest candidat, ministrul justiției a avut în vedere, în esență, următoarele aspecte:

Analiza proiectului de management și răspunsurile oferite în cadrul interviului au confirmat că domnul procuror Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI are o înțelegere solidă a priorităților strategice ale DIICOT și a măsurilor necesare pentru implementarea acestora.

Deși Secția pentru procurori a apreciat că există „vulnerabilități substanțiale” în proiect, observațiile sunt în mare parte subiective și nu reflectă modul în care planul a fost adaptat pentru aplicabilitate concretă, fapt demonstrat prin explicațiile detaliate oferite în cadrul interviului. Domnul procuror a clarificat structura planului, a explicat cum analiza SWOT se corelează cu obiectivele operaționale, a prezentat exemple concrete de aplicare a funcțiilor de management și a detaliat modul în care instrumentele SMART și PCM vor fi folosite pentru monitorizarea activității pe toate palierele.

Astfel, proiectul nu reprezintă doar o structură formală, ci un plan aplicabil, fundamentat pe experiența managerială și operațională a candidatului, care asigură creșterea eficienței Direcției în toate domeniile de competență, inclusiv prioritățile legate de criminalitatea organizată, terorism, trafic de persoane și infracțiuni economico-financiare.

Menționarea gradului de ocupare ca punct slab al analizei SWOT demonstrează conștientizarea realităților instituționale și relevă o abordare realistă a problemelor ce afectează funcționarea DIICOT. În ceea ce privește formularea obiectivelor, acestea sunt prezentate la nivel strategic pentru a oferi un cadru flexibil, orientat spre rezultate și adaptabil la dinamica resurselor și structurilor instituționale.

Definirea indicatorilor SMART poate fi realizată ulterior, în faza de implementare, în funcție de disponibilitatea resurselor și de particularitățile fiecărei structuri.

Proiectul de management al candidatului abordează în mod strategic provocările legate de ocuparea posturilor și motivarea procurorilor, chiar dacă acestea nu sunt detaliate exhaustiv la nivel operațional. Identificarea gradului redus de ocupare și menționarea efectelor prelungirii delegărilor reflectă o înțelegere realistă a vulnerabilităților instituționale și a impactului acestora asupra insituției. Instrumentele concrete de recrutare, precum managementul volumului de activitate, predictibilitatea sarcinilor, sprijinul logistic sau prioritizarea cauzelor, fac parte din etapa de implementare a planului managerial.

Proiectul oferă cadrul strategic necesar pentru acestea, iar transpunerea în acțiuni verificabile este o etapă firească ce urmează după adoptarea direcțiilor generale și a obiectivelor propuse. De asemenea, utilizarea instrumentelor SMART și PCM la nivel strategic nu trebuie confundată cu lipsa de aplicabilitate; acestea stabilesc cadrul metodologic pentru urmărirea progresului, iar detalierea indicatorilor și a măsurilor concrete are loc în faza operațională, în funcție de resurse și contextul instituțional.

Proiectul detaliază clar obiectivele de consolidare a competențelor personalului și dezvoltarea procedurilor de lucru adaptate noilor tipologii infracționale, incluzând elemente de cooperare internațională, standarde probatorii și instruire tehnică. Domnul procuror a demonstrat, atât în interviu, cât și în proiect, că are o înțelegere operațională a domeniului și capacitatea de a implementa măsuri concrete pentru creșterea performanței Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, incluzând prioritizarea și specializarea structurilor competente, fără a pune în pericol autonomia procurorului de caz.

Răspunsurile candidatului privind specializarea și procedurile de lucru subliniază, de fapt, abordarea orientată spre dezvoltarea capabilităților și eficientizarea proceselor, fără a restrânge autonomia procurorilor sau flexibilitatea necesară reacției rapide în domenii tehnice. Această metodă reflectă înțelegerea necesității unui echilibru între standardizare, cooperare interinstituțională și dezvoltarea competențelor operaționale, în conformitate cu atribuțiile funcției de procuror-șef adjunct al DIICOT.

Propunerea se bazează pe experiența profesională solidă a domnului procuror și pe identificarea unor direcții strategice realiste pentru DIICOT. În cadrul interviurilor susținute atât în fața comisiei, cât și în fața Secției pentru procurori, candidatul a arătat în mod clar înțelegerea mecanismelor de coordonare, control și monitorizare, inclusiv în cazurile cu risc reputațional, demonstrând capacitatea de a aplica soluții concrete, verificabile și adaptabile. Prin urmare, propunerea de numire rămâne justificată, deoarece candidatul a dovedit competența concretă necesară pentru exercitarea funcției de procuror-șef adjunct al DIICOT, în conformitate cu atribuțiile critice și cu cerințele de responsabilitate managerială și reputațională.

Astfel, potrivit art. 148 alin. (1),(3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a înaintat astăzi Președintelui României propunerile de numire în funcțiile de conducere din cadrul Ministerului Public, după cum urmează:

Cristina CHIRIAC – funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

Marius VOINEAG – funcția de procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

Ioan-Viorel CERBU – funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;

Marinela MINCĂ – funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;

Marius-Ionel ȘTEFAN – funcția de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;

Codrin-Horațiu MIRON – funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

Alex-Florin FLORENȚA – funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI – funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Ministerul Justiției reafirmă angajamentul pentru asigurarea transparenței și profesionalismului în procesul de selecție a procurorilor pentru funcțiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public.”, se spune într-un comunicat al MJ.