Preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, a depus miercuri, la Curtea Constituţională, o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională, cu privire la ordonanţa SAFE, adoptată de guvernul Bolojan când a devenit interimar, după ce Parlamentul votase moţiunea de cenzură prin care a demis Executivul. Grindeanu cere CCR să constate că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată şi transmisă în vederea publicării cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Guvernului demis prin moţiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituţiei, obligării Guvernului de a se abţine de la emiterea oricăror acte normative cu forţă de lege primară.
Preşedintele Camerei Deputaţilor arată în cerere că conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României:
Potrivit lui Sorin Grindeanu, o problemă o constituie ”adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”.
A doua conduită pe care Sorin Grindeanu o prezintă este ”reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”.
”Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar, să se dispună conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale”, se arată în cerere.
Autor:
