Agenția Națională de Integritate (ANI) anunță că 67 de persoane care ocupă funcții sau demnități publice ori exercită mandate se află sub incidența noii legi a integrității, care prevede încetarea de drept a acestora. Numărul este mai mare decât cel comunicat la sfârșitul lunii august, după ce inspectorii au descoperit inclusiv persoane care nu și-au depus declarațiile de avere sau care au declarat că și-au încheiat activitatea, deși continuau să ocupe funcții publice. Printre cei afectați de noua legislație se numără și Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, în cazul căruia există o hotărâre judecătorească definitivă privind un conflict de interese.
Comunicatul ANI:
Actualizare privind încetarea funcțiilor, demnităților publice sau mandatelor și aplicarea regimului interdicțiilor
Agenția Națională de Integritate prezintă rezultatele verificărilor extinse anunțate în comunicatul din data de 31 august 2026, privind aplicarea efectivă a normelor tranzitorii din Legea nr. 180/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității.
În comunicatul anterior, Agenția a informat că a identificat 55 de persoane în cazul cărora, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată, termenul de 3 ani al interdicției nu s-a împlinit, iar persoanele continuau să ocupe funcții, demnități publice sau mandate.
Agenția a precizat în comunicatul inițial, în mod expres, că demersurile de monitorizare nu se vor limita la informațiile transmise de instituții sau de persoanele vizate și nu se vor întemeia exclusiv pe răspunsurile formale sau pe evidențele disponibile. În acest sens, Agenția a anunțat intensificarea verificărilor, inclusiv prin acțiuni de tip on-site/on-the-spot, pentru a stabili situația concretă și reală.Ce arată verificările ulterioare
În urma acestor verificări, situația actualizată la data curentă este următoarea:
67 de persoane se află sub incidența dispozițiilor privind încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului;aceste persoane ocupă, în total, 71 de funcții sau mandate (unele persoane dețin mai mult de o funcție).Structura pe categorii de funcții este următoarea:
11 primari, dintre care 1 primar de municipiu, 5 primari de orașe și 5 primari de comune;21 consilieri locali;10 viceprimari, administratori publici și secretari ai unităților administrativ-teritoriale;24 funcționari publici și persoane cu funcții de conducere (6 funcții de manager/director) și de execuție (18 funcții);5 persoane care dețin alte funcții.Diferența față de cifra comunicată la data de 31 august 2026 reprezintă rezultatul a două evoluții concomitente, ambele prevăzute în logica verificărilor anunțate:
I. Evoluții care au determinat diminuarea numărului de persoane identificate:
persoane identificate inițial care și-au depus demisia și se aflau în perioada de 30 de zile în care aveau obligația de a completa declarațiile de avere și de interese „de încetare”;persoane cărora le-a încetat funcția, demnitatea publică sau mandatul dar pentru care Agenția nu a fost informată și nu au fost completate declarațiile de avere și de interese în termen de 30 de zile de la încetare;persoane care au continuat să depună declarații de avere și de interese, deși nu mai ocupau funcții, demnități publice sau mandate pentru care exista obligația de declarare, în contextul menținerii unui standard de transparență și integritate.
II. Evoluții care au determinat creșterea numărului de persoane identificate (au fost identificate mai multe tipare):persoane care ocupau funcții, demnități publice sau exercitau mandate pentru care aveau obligația legală de a completa declarații de avere și de interese, dar care nu și-au îndeplinit această obligație, situație care a avut ca efect sustragerea acestora de la mecanismele automate de monitorizare realizate ale Agenției (cu caracter de exemplu, persoane care ocupă funcția de primar sau funcții de director în cadrul companiilor publice);persoane care au completat declarații de avere și de interese „de încetare”, deși, în fapt, continuă să ocupe funcțiile, demnitățile publice sau să exercite mandatele respective (cu titlu de exemplu, au fost identificate situații privind consilieri locali în cazul cărora inspectorii de integritate au constatat, pe baza informațiilor publice disponibile, că aceștia continuau să își exercite mandatele);persoane care ocupau funcții ce nu se regăseau anterior în categoriile pentru care exista obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese, dar care, ca urmare a adoptării Legii nr. 180/2026 și extinderii acestor categorii, nu mai au dreptul să ocupe respectivele funcții. Cu titlu de exemplu, au fost identificate situații în care persoane care exercitaseră anterior funcții publice ocupau, ulterior, alte funcții în cadrul aceleiași autorități sau administrații publice locale pentru care anterior nu exista obligația depunerii declarațiilor;persoane pentru care raportul de evaluare a rămas definitiv ulterior datei de 31 august 2026, fie prin necontestarea acestuia în instanță, fie prin nerecurarea hotărârii Curții de Apel, fie ca urmare a pronunțării unei decizii de către Înalta Curte de Casație și Justiție;persoane care completau în mod eronat declarațiile de avere și de interese, cu scopul de a induce în eroare mecanismele automate de monitorizare ale Agenției.
Pentru identificarea acestor situații de eludare a cadrului legal de integritate și a regimului interdicțiilor, inspectorii de integritate au corelat informațiile cuprinse în declarațiile de avere și de interese cu cele aferente conturilor active în sistemul e-DAI, cu informațiile rezultate din sesizările și petițiile înregistrate la nivelul Agenției, precum și cu informațiile disponibile din surse media sau publicate pe site-urile instituțiilor.
Ce urmează?Potrivit prevederilor Legii nr. 180/2026, persoanelor aflate în situația descrisă „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii”.
Astfel, Agenția va continua să verifice:
-existența altor situații de eludare a cadrului de integritate și de sustragere de la aplicarea interdicțiilor;
-dacă încetarea funcției sau a mandatului s-a produs efectiv, nu doar la nivel formal;
dacă interdicția este respectată, inclusiv în situațiile în care, ulterior încetării funcției, demnității publice sau mandatului și pe durata perioadei de interdicție, persoana vizată urmărește ocuparea unei alte funcții, demnități publice sau exercitarea unui alt mandat;
-dacă autoritățile și instituțiile competente și-au îndeplinit obligațiile legale privind constatarea încetării funcției, demnității publice sau mandatului;
-dacă, în cazul identificării unor neconcordanțe, se impune utilizarea instrumentelor legale de verificare și, după caz, dispunerea măsurilor prevăzute de lege.
Inspectorii de integritate vor comunica, în mod individual, situațiile identificate privind încetarea funcțiilor, demnităților publice sau mandatelor către persoanele, autoritățile și instituțiile competente să dispună ori să constate, după caz, măsurile legale necesare.Agenția subliniază că legislația în domeniul integrității a fost actualizată și consolidată, inclusiv prin întărirea regimului sancționator. În acest sens, art. 29 din Legea nr. 176/2010, astfel cum a fost modificat, prevede, între altele:– alin. (4) – Neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, de către persoanele care au atributul numirii sau, după caz, al sancționării, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, dacă fapta nu constituie infracțiune.
– alin. (5) – Nerespectarea perioadei de interdicție de până la 3 ani în conformitate cu prevederile art. 25 din lege, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.
– alin. (6) – În situația prevăzută la alin. (5), toate actele juridice sau administrative încheiate direct de către persoana căreia i se aplică interdicția sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispozițiilor legale privind perioada de interdicție de până la 3 ani, sunt lovite de nulitate absolută, prevederile art. 23 din lege, aplicându-se în mod corespunzător.
O interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează și pe care Agenția îl va urmări în mod constant în procesul de aplicare.Autor:
