România ar fi trebuit să atragă aproximativ 6,4 miliarde de euro în urma ultimelor două cereri depuse pe PNRR, respectiv 5 și 6, însă estimarea noastră arată că, după analiza Comisiei Europene, probabil va încasa într-o primă fază aproape 3 miliarde de euro în acest an, iar restul de 3,4 miliarde de euro vor trece ”într-o zonă de suspendare”, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD.

Ministrul Fondurilor Europene anunță că 3, 4 miliarde de euro din PNRR vor fi suspendate de Comisia Europeană pentru neîndeplinirea jaloanelor și atacă conducerea super-agenției AMEPIP.

„ România, după cele trei renegocieri, a rămas la o sumă de 20,1 miliarde de euro acordate prin PNRR. Până la acest moment, România a atras 13,27 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că undeva aproximativ 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri depuse, cererile de rambursare 5 şi 6. Din păcate, situația la acest moment nu este nici pe departe extrem de optimistă. Estimăm, şi insist pe acest cuvânt, estimăm că, după analiza Comisiei, probabil România va încasa, într-o primă fază, aproximativ 3 miliarde de euro. Deci, din cele 6,4 miliarde de euro grant şi împrumut, din estimările noastre interne şi din discuţiile pe care le-am avut cu colegii de la Comisia Europeană, estimăm că vom încasa 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de suspendare, să îi zic aşa”, a spus Ghigiu, într-o conferință de presă.

„Şi aici avem, spre exemplu, procese-verbale care nu cuprind informaţiile solicitate de Comisia Europeană. Avem situaţii, spre exemplu, cum este la AMEPIP, agenţia care gestionează întreprinderile publice, unde avem, pe de o parte, contrazicere între datele pe care agenţia le-a transmis către Comisia Europeană în diferite momente, avem criterii interne ale AMEPIP, care cumva sunt în afara cadrului stabilit la începutul ţintelor şi jaloanelor, şi avem, tot la AMEPIP, situaţii în care acei indicatori pe care Agenţia i-a comunicat Comisiei Europene sunt diferiţi în documente decât ceea ce agenţia şi-a asumat.

Vă dau un exemplu: în cadrul Consiliilor de Administraţie ale companiilor care aparţin autorităţilor publice locale observăm situaţii în care Agenţia şi-a asumat un procent, însă raportarea este diferită. Comisia Europeană se aştepta ca acel procent să fie raportat la realitate – câte locuri sunt cu adevărat ocupate permanent în Consiliile de Administraţie. Agenţia a considerat că ceea ce contează este doar raportarea la Oficiul Registrului Comerţului. Deci, avem destul de multe situaţii în această a treia categorie privind calitatea datelor”, a menţionat şeful de la MIPE.

Cât de util a fost acest articol?

Faceți clic pe o stea pentru a-l evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această postare.

Autor:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *