Mihai Coteț, Răzvan Șerbănoiu și Sorin Apostoliceanu nu au votat pentru școli verzi în Pitești. Susținerea și dezvoltarea unei rețele a „școlilor verzi” este un obiectiv strategic din domeniul prioritar „Infrastructura sistemului de educație” din cadrul proiectului „România Educată”, proiectul de suflet al lui Iohannis. Și ce? Liberalii piteșteni, dornici de a fi mereu împotriva primarului PSD, s-au șters în dos cu „România Educată” a lui Iohannis.
La începutul ședinței de CL Pitești, primarul le-a cerut scuze consilierilor că a fost suplimentată ordinea de zi cu câteva puncte. „Astăzi este ultima zi pentru apelul la „Școlile verzi” și s-a lucrat și sâmbătă pentru a le termina și a putea depune aceste proiecte”, le-a transmis Gentea consilierilor locali.
Cei trei liberali, Coteț, Șerbănoiu și Apostoliceanu au anunțat că nu pot vota niște proiecte care abia le-au primit, chiar dacă proiectele sunt finanțate din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Așa că au decis să părăsescă ședința la care participau online. Cătălina Dumitrașcu, adjuncta de la ISJ, a votat toate proiectele.
Majoritatea liberalilor din CL Pitești NU au votat pentru ȘCOLI VERZI. Coteț, Apostoliceanu și Șerbănoiu i-au dat cu flit lui Iohannis cu „România Educată”.
Este vorba despre Școala Gimnazială „Adrian Păunescu”, Școala Gimnazială „IL Caragiale” și Liceul cu Program Sportiv „Viitorul”. Toate proiectele au trecut.
Ce înseamnă școli verzi, potrivit metodologiei cadru:
a) spații exterioare extinse, inclusiv locuri de joacă, spații
adaptate desfășurării orelor de curs în aer liber, terenuri de
atletism, piste și spații verzi amenajate și dezvoltate, disponibile pentru elevi. Spațiile exterioare ale școlii, de exemplu locurile de joacă, trebuie să fie „verzi”, inclusiv prin reducerea suprafețelor pavate și înlocuirea lor cu iarbă/plante locale, ușor adaptabile;
b) plante nontoxice/nonalergene integrate în interior, care
purifică aerul, amplasate în săli de clasă și spații comune, care acoperă cel puțin 1% din suprafața utilă a clădirii;
c) sisteme permanente de filtrare sau colectare a apelor
meteorice (de exemplu, sisteme vegetative de bioretenție,
cisterne colectoare de apă de ploaie etc.), mecanisme de
reducere a scurgerii apei din amplasamentul său, consumarea apei proaspete cât mai eficient posibil (instalarea de unitățisanitare cu debite reduse de apă), precum și recuperarea, urmată de reutilizarea apei gri, în măsura în care acest lucru este fezabil;
d) capacitate de stocare a apei pluviale instalată la fața
locului;
e) materiale de construcții „verzi” cu declarații de mediu/
certificări, mochete și covoare cu conținut redus de formaldehidă, cu conținut reciclat, vopsele din materiale naturale reciclabile, lavabile, lemn, piatră și adezivi cu conținut redus de compuși organici volatili toxici, maximum 10 g/l compuși organici volatili (COV), sau cu conținut aproape zero, maximum 1g/l COV etc.;
f) spații verzi, grădini didactice, sere, care permit elevilor să
observe/să se implice în evoluția dezvoltării diferitelor specii de plante de la momentul cultivării până la stadiul de maturitate și în care se va folosi compostul rezultat din descompunerea aerobă a deșeurilor alimentare;
g) grădini de legume, zarzavaturi, flori, pomi fructiferi, sere,
ferme, țarcuri și cuști pentru animale mici, sisteme de hrănire pentru păsări, sere pentru fluturi;
h) materiale pentru amenajarea unor elemente în situl școlii:
pavilioane, portice, foișoare, chioșcuri, pergole, copertine,
console, gradene, mici amfiteatre, platforme, scene, nișe,
tuneluri, tobogane, plase și alte structuri inovative. Regenerarea habitatului regional se va realiza atât în cadrul sitului școlii, cât și pe acoperișul „verde” al școlii, în fațade „verzi” sau în interior: sere, jardiniere, ghivece, pereți „verzi”;
i) spații de depozitare pentru uneltele de grădinărit și zone
pentru depozitarea frigorifică a legumelor și fructelor;
j) utilizarea de plante care nu necesită întreținere și irigare
intensivă, precum și plante care susțin biodiversitatea;
k) laboratoare de științe ale naturii unde se observă și se
realizează procese și fenomene naturale;
l) crearea unui spațiu sigur de parcare pentru biciclete și alte
mijloace de deplasare nepoluante, suficient pentru minimum
30% din numărul de elevi; m) asigurarea surselor de alimentare pentru mijloacele de deplasare nepoluante.
Art. 26. — „Școala verde” implementează mecanisme de
creștere a performanței energetice, care se poate obține inclusiv prin:
a) îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, a
șarpantelor și a învelitorilor, precum și a altor elemente de
anvelopă care închid spațiul climatizat al clădirii;
b) introducerea, reabilitarea și modernizarea, după caz, a
instalațiilor pentru prepararea, distribuția și utilizarea agentului termic pentru încălzire și a apei calde de consum, a sistemelor de ventilare și climatizare, a sistemelor de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, inclusiv a sistemelor de răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea acestora la sistemele de încălzire centralizată, după caz;
c) instalarea senzorilor de mișcare pentru bateriile de apă
menajeră;
d) utilizarea surselor regenerabile de energie (prin panouri
solare/fotovoltaice);
e) implementarea sistemelor de management energetic
având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și
monitorizarea consumurilor de energie (de exemplu,
achiziționarea, instalarea, întreținerea și exploatarea sistemelor inteligente pentru gestionarea și monitorizarea oricărui tip de energie pentru asigurarea condițiilor de confort interior);
f) utilizarea, pe cât posibil, a luminii naturale pentru
iluminarea unei clădiri, reducând astfel consumul de energie;
g) înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și
incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică
ridicată și durată mare de viață, tehnologie LED, cu respectarea normelor și reglementărilor tehnice;
h) instalarea senzorilor de mișcare și/sau crepusculari pentru
sistemele de iluminat;
i) optimizarea calității aerului interior prin ventilație mecanică cu unități individuale sau centralizată, după caz, cu recuperare de energie termică pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt și a nivelului de umiditate, care să garanteze starea de sănătate a utilizatorilor în spațiile în care își desfășoară activitatea (instalarea de echipamente de ventilație cu recuperare de energie, care ar putea reduce în mod eficient filtrarea contaminanților din aerul exterior și care va îmbunătăți calitatea aerului interior).
Art. 27. — Cerințele/Criteriile privind infrastructura unei „școli verzi” în faza de exploatare pot fi:
a) măsuri de îmbunătățire continuă a nivelului de
sustenabilitate al clădirii;
b) sistem centralizat de monitorizare a calității aerului și a
confortului termic în toate încăperile ocupate, precum și la nivel de clădire (prin rețele de senzori);
c) sistem de monitorizare a consumurilor de energie, apă
rece și apă caldă ale clădirii;
d) colectarea separată a deșeurilor pentru reciclare,
reducerea deșeurilor de hârtie, eliminarea plasticului de unică
folosință;
e) recuperarea deșeurilor organice pentru compost;
f) verificarea indicatorilor de calitate a apei potabile într-un
laborator acreditat, minimum o dată pe an.
SECȚIUNEA a 5-a
Impactul „școlilor verzi” asupra mediului,
rezultatelor învățării și calității vieții
Art. 28. — „Școlile verzi” au un impact pozitiv asupra
mediului, cuantificat prin:
a) costuri de exploatare pentru energie și apă reduse cu
minimum 20%;
b) colectarea selectivă a deșeurilor pe minimum 4 fracții;
c) reducerea deșeurilor nereciclabile cu minimum 50%;
d) servicii de nutriție sănătoasă disponibile pentru toți elevii;
e) suprafață de spații verzi amenajate pentru activități
educaționale și recreative;
f) existența unui spațiu de parcare pentru biciclete cu o
capacitate de 1 loc la 3 elevi;
g) ponderea resurselor de învățare electronice/digitale în
totalul resurselor folosite în școală este de minimum 50%;
h) existența de kituri de măsurare a poluanților din atmosferă;
i) existența unor aplicații gratuite în școli pentru a măsura
factorii poluanți;
j) reducerea deșeurilor cu până la 25%.
Art. 29. — „Școlile verzi” au un impact ridicat asupra
rezultatelor învățării, cuantificat prin:
a) implicarea directă în acțiuni pentru protejarea mediului
natural (individuale, de grup) echivalente cu 30% din numărul
elevilor;
b) creșterea cu până la 40% a stării de bine a elevilor și a
profesorilor, estimată în baza feedbackului acestora;
c) organizarea de acțiuni de sensibilizare a comunității pe
tema schimbărilor climatice, organizate cu sau de către elevi,
de cel puțin patru ori pe parcursul unui an;
d) implicarea personalului alături de elevi în cel puțin două
acțiuni anuale pentru mediu la nivelul școlii;
e) integrarea unor noțiuni de mediu și schimbări climatice în
disciplinele din trunchiul comun (cel puțin 10% din activitățile de
predare-învățare-evaluare anuale prevăzute în planurile de
lecție);
f) implementarea a cel puțin două discipline opționale
specifice, pe nivel de învățământ, cu tematică relevantă pentru
schimbările climatice și mediu în plus față de Educația pentru
viață din trunchiul comun;
g) implementarea a cel puțin unei discipline opționale
integrate cu tematici relaționate cu Educația pentru dezvoltare
durabilă/Educația ecologică;
h) înlocuirea manualelor și a auxiliarelor tipărite cu materiale
în format digital;
i) digitalizarea proceselor administrative de la nivelul școlii;
j) elaborarea de resurse care pot fi încărcate pe platforme
online dedicate profesorilor și elevilor, pentru a sprijini educația
privind schimbările climatice și de mediu;
k) minimum 50% dintre elevi iau parte la acțiuni de voluntariat
pentru protejarea mediului, refacerea florei și faunei, împăduriri
și crearea de spații verzi;
l) minimum 30% dintre elevi se implică activ în grupuri locale
pentru conservarea vieții în comunitatea lor;
m) completarea ofertei curriculare a școlii cu cel puțin două
programe educaționale nonformale pe an, oferite de organizații
din societatea civilă sau din mediul economic.
Art. 30. — „Școlile verzi” au un impact crescut asupra calității
vieții, cuantificat prin:
a) numărul de proceduri de curățenie și igienizare a spațiilor
interioare și exterioare, fiind evitate substanțele periculoase,
toxice sau nocive pentru mediu, pentru asigurarea unui mediu
interior mai curat, mai sănătos și mai sigur în școală pentru elevi;
b) numărul de programe și servicii pentru o bună nutriție și
activitate fizică;
c) numărul de grădini și sere în care se cultivă legume și
fructe, pentru îmbunătățirea nivelului alimentației în acest tip de
școală, mai ales în unitățile de învățământ în care funcționează
deja cantine;
d) soluții de atenuare a zgomotului interior și exterior;
e) modalități identificate pentru asigurarea confortului
fiziologic — aer proaspăt respirat de elevi în perioada în care
participă la activități școlare și extrașcolare desfășurate în
incinta unităților de învățământ;
f) numărul de cursuri de formare pentru responsabilii din
unitatea de învățământ pe tema evitării utilizării pesticidelor și
altor substanțe nocive în procesele de curățenie și întreținere a
spațiilor școlii;
g) trecerea la sisteme de încălzire din surse regenerabile;
achiziția de lămpi solare;
h) dezvoltarea infrastructurii de alimentație școlară care
promovează meniuri și opțiuni alimentare sănătoase;
i) facilitarea accesului la biciclete în regim de împrumut
pentru elevii școlii;
j) activități practice desfășurate cu utilizarea unor
echipamente de protecție pentru elevi, profesori, familii implicate
și voluntari, a unor echipamente și accesorii destinate încurajării
mersului pe jos, cu bicicleta sau cu alte mijloace de transport
nepoluante, a unor hărți ale cartierului pentru stabilirea unor rute
personalizate, a unor veste și banderole reflectorizante etc.
Autor:
