Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită premierului Ilie Bolojan să clarifice public seria de „coincidențe” în care numele premierului este invocat în mai multe cazuri de corupție. Este vorba inclusiv de cazul avocatei din PNL care a fost prinsă în flagrant când lua mită, în această săptămână, dar și de cazul afaceristului Fănel Bogos, acuzat de șantaj, într-un dosar de corupție în care apare și numele premierului.
„Puse cap la cap, nu mai arată a coincidențe, ci a simptom de sistem”, scrie sursa citată într-un comunicat de presă.
Premierul a declarat public că nu poate dezminți toată ziua afirmații fără fundament ale unor oameni care se folosesc de o poză. De acord, nu poate, dar exact de aceea trebuie să reușească, măcar o dată, să explice limpede criteriile după care se delimitează personal și instituțional de astfel de rețele de acces și intermedieri, cine intră în proximitatea Palatului Victoria, prin ce filtre și cu ce interes ori responsabilitate.”
În al doilea rând, presa a relatat cazul unui afacerist care ar fi plătit sume uriașe pentru a ajunge la premier, într-un scandal în care întâlnirea cu Ilie-Gavril Bolojan a fost discutată public, inclusiv cu detalii despre intermediari și lipeală.
În al treilea rând, premierul a modificat cadrul normativ privind criteriile pentru numirea șefului Corpului de Control al Prim-ministrului, eliminându-le pe cele anterioare și lăsând doar exigențele generale ale unui rang de secretar de stat, fapt explicat public că erau prea restrictive pentru persoana pe care și-o dorea în acea funcție publică.
În al patrulea rând, există un istoric public de controverse legate de Eximbank, o sinecură „descoperită” de premier tocmai în 2025, de la care, cu „responsabilitate asumată”, doar în 2007, acesta a încasat 71 de salarii medii lunare.
Sindicatul solicită premierul un răspuns public: „care este relația personală și instituțională reală cu persoanele care au invocat numele premierului; cum se explică, procedural, traseele de acces la cabinetul premierului și cine răspunde pentru ele; care este poziția premierului față de cultura intermedierii și a lipelii, într-un guvern în care asemenea practici sunt vehiculate ca monedă de schimb; ce mecanisme de verificare și filtrare există pentru întâlniri, recomandări și introduceri, și cine le validează; ce măsuri concrete au fost luate pentru a bloca orice canal informal de influență, astfel încât Palatul Victoria să nu devină un punct de livrare pentru promisiuni vândute pe piața „gri” a relațiilor; și, în fine, dacă premierul își asumă public standardul minim de integritate pe care îl pretinde altora: acela că, atunci când se invocă numele tău ca ușă de acces, nu te ascunzi după ironii, ci lămurești faptele, numele, circuitul, responsabilitățile.
„Cerem aceste clarificări cu aceeași fermitate cu care Guvernul a avut curaj să ia măsuri dure pentru oamenii care muncesc și sunt corecți: noile reguli care reduc plata concediilor medicale (prima zi neplătită), pachetele fiscal-bugetare discutate în spațiul public cu majorări de taxe și înghețările/tăierile de cheltuieli ori venituri.
Reforma nu este doar despre a tăia costuri ori venituri; e despre a tăia și dependențele, „intrările”, intermedierile, dublul standard și reflexul de a cere sacrificii de jos, în timp ce sus se explică totul prin „nu pot să dezmint toată ziua”
Noi nu suntem el”, conchid reprezentanții sindicatului.
Autor:
