Consiliul, ce reunește miniștri ai mediului din Statele Membre, este principalul organism de decizie al Uniunii Europene și are rolul de a supraveghea dezvoltarea durabilă armonioasă și echilibrată a activităților economice și sociale cu respectarea legislației și standardelor pentru protecția mediului.
Înaintea Consiliului de Mediu, ministrul Attila KORODI a luat parte și la reuniunea Visegrád+ (grup format din Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia +Romania și Bulgaria), în cadrul căreia s-a decis ca, pe lângă acțiunea comună pe pachetul climă-energie, să se demareze și discuții tehnice pentru armonizarea priorităților privind pachetul calitatea aerului și pachetul privind managementul deșeurilor, în vederea analizării posibilității de creare a unei poziții armonizate comune.
În cadrul Consiliului de Mediu s-a adoptat propunerea de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor, au fost dezbateri privind Cadrul 2030 pentru energie și schimbări climatice, programul ”Aer curat pentru Europa” și s-au adoptat concluziile Consiliului referitoare la Convenția privind diversitatea biologică.
Romania susține adoptarea propunerii de modificare a Directivei 2001/18/CE deoarece „reprezintă un pas înainte în îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul OMG-urilor” a subliniat, în alocuțiunea sa, ministrul Attila KORODI. Utilizând acest instrument juridic Statele Membre vor putea decide în ceea ce privește interzicerea cultivării OMG-urilor la nivel național (pe întreaga suprafață a țării sau în anumite zone) luând în considerare politicile de mediu și agricole naționale. Acordul de azi reprezintă o realizare majoră pentru continuarea discuțiilor cu Parlamentul European, sub viitoarea Președinție italiană a Consiliului, în vederea adoptării formale a acestui act juridic.
În ceea ce privește Cadrul 2030 pentru energie și schimbări climatice au avut loc discuții referitoare la sectoarele care au potențial semnificativ de a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul UE, în perspectiva anului 2030. De asemenea s-au discutat tipurile de politici și instrumente UE care pot contribui la asigurarea necesităților investiționale ale Cadrului 2030 pentru energie și climă.
„Cadrul 2030 marchează modelul de dezvoltare economică a Uniunii în următoarele decenii și trebuie să reprezinte o oportunitate pentru toate statele membre. Măsurile pe care le vom adopta trebuie să sprijine acțiunea împotriva schimbărilor climatice și, în același timp, să susțină activitatea economică și să aducă beneficii cetățenilor europeni”, a precizat ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice.
Pe de altă parte, Attila KORODI a menționat că „trebuie să acordăm atenție sectoarelor industrial, energetic și rezidențial, având în vedere potențialul semnificativ al acestora de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea este nevoie de un cadru prin care să poată fi definite măsuri de sprijin adecvate pentru statele membre, în condiții de concurență liberă și echitabilă în întreaga Uniune”. De asemenea, în alocuțiunea sa, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice a subliniat faptul că, „pentru avansarea negocierilor este importantă prezentarea de elemente suplimentare, așa cum a cerut și Consiliul European din luna martie. Printre aceste elemente sunt importante evaluările de impact la nivelul fiecărui stat membru. Comisia trebuie să continue eforturile în aceasta direcție”.
Un alt subiect abordat în cadrul Consiliului de Mediu a fost programul ”Aer curat pentru Europa” ce are ca obiectiv îmbunătățirea gestionării calității aerului prin actualizarea legislației existente în scopul reducerii, într-o măsură mai mare decât în prezent, a emisiilor nocive specifice industriei, transportului, energiei și agriculturii. Se intenționează diminuarea impactului acestor sectoare asupra sănătății umane și a mediului. În acest context, miniștrii au discutat aspecte privind instalațiile medii de ardere și plafoanele naționale de emisii. „România înțelege necesitatea stabilirii unor obiective ambițioase privind calitatea aerului, dar consideră că măsurile propuse trebuie mai bine analizate din perspectiva costurilor și a beneficiilor, pentru a evita efecte economice negative”, a afirmat ministrul KORODI.
Tot în cadrul Consiliului, miniștrii mediului din Statele Membre au adoptat concluziile Consiliului privind biodiversitatea ce vor reprezenta mandatul UE pentru cea de-a 12-a Reuniune a Conferinței Părților la Convenția Diversitatea Biologică.
Autor:
