Cea mai mare clădire administrativă de pe Continent, Palatul Parlamentului din Bucureşti, se scufundă cu 6 milimetri pe an. Informaţia apare într-o imagine din satelit, publicată de Agenţia Spaţială Europeană. Specialiştii români care au făcut măsurătorile susţin că greutatea şi structura masivă a Casei Poporului duc la tasarea straturilor, de sub construcţie. De altfel, tot Bucureştiul, că şi multe alte oraşe din lume, "intră în pământ" cu o viteză de câţiva milimetri, an de an.
Orice construcţie tasează solul pe care stă. În cazul Palatului Parlamentului, tasarea se vede cel mai bine din spaţiu. Imaginea arată cum, în ultimii 4 ani, imensă construcţie s-a afundat cu câţiva centimetri.
Florin Şerban, specialist în măsurători satelitare: "Vorbim de o clădire grea, în general în oraşe are loc acest fenomen de tasare."
Clădirea are o suprafaţă de 360.000 de metri pătraţi, 8 etaje la suprafaţă, 4 niveluri subterane cunoscute, dar şi două buncăre atomice. Nimeni nu a cântărit-o, dar ştim că au încăput în ea un milion metri cubi de marmură şi 700.000 de tone de oţel şi bronz, plus 3.500 tone de cristal şi aproape 5 milioane de metri cubi de beton. Doar covorul de 600 de metri pătraţi din Sala Unirii, cea mai mare din Palat, cântăreşte 4 tone.
Manole Serbulea, profesor la Universitatea de Construcţii Bucureşti: "Valorile nu sunt şocante, sunt valori normale pentru o clădire de asemenea amploare. Pe de altă parte sunt şi puncte de ridicare pentru că clădirea se umflă, se dilată vara."
Astfel de măsurători se fac şi la Centrală Nucleară de la Cernavodă.
Florin Şerban, specisliat în măsurători satelitare: "Nu e nimic acolo, solul şi centrală şi întreg oraşul sunt stabile, nu există motiv de îngrijorare."
Văzut prin "ochii" sateliţilor de la 500 sau 800 de kilometri depărtare de Terra, sub toate oraşele care au clădiri grele, pământul se tasează. Potrivit regulilor Uniunii Europene, România trebuie să îşi facă printr-o astfel de tehnologie hărţi de risc pentru alunecările de teren, care arată dacă solul este un pericol pentru populaţie sau şosele ori construcţii.
Manole Serbulea, profesor la Universitatea de Construcţii Bucureşti: "La nivel urban e important, pentru că îmi arată imediat dacă vreuna dintre clădiri suferă modificări şi pot să iau măsuri, iar la nivelul infrastructurii îmi spune dacă locul în care vreau să construiesc are probeleme sau dacă pot apărea probleme."
Agenţia Spaţială Europeană foloseşte aceste imagini pentru a stabili dinamică pământului şi modul în care Globul pământesc "respiră" – un fenoment de ridicare-coborâre înregistrat în funcţie de apă din sol, de anotimp sau condiţiile climatice.
Sursa: protv
Autor:
