Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei de neconstituţionalitate a OUG 55/2014, cunoscută ca "Ordonanţa traseiştilor".
Vizualizări 7

 Faptul cã o alianţã politicã ce s-a prezentat în alegeri cu liste comune înceteazã sã mai existe nu înseamnã cã aleşii locali care au candidat pe listele acesteia sau supleanţii îşi pierd apartenenţa politicã, ei rãmânând membri ai partidelor politice componente ale alianţei; din contrã, art.31 din Legea partidelor politice nr.14/2003, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.347 din 12 mai 2014, precizeazã, în mod expres, cã, „În cazul în care alianţa politicã se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie sã facã parte dintr-un partid politic membru al alianţei". De aceea transpare cu evidenţã faptul cã scopul real al ordonanţei de urgenţã este acela de a orienta aleşii locali într-o anumitã direcţie politicã şi de a permite constituirea, în acest mod, a unei noi majoritãţi politice, aspecte care, desigur, nu se pot constitui într-o situaţie extraordinarã în sensul art.115 alin.(4) din Constituţie.


36. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constatã încãlcarea art.115 alin.(4) din Constituţie.

Cu privire la art.9 alin.(2) lit.h1) din Legea nr.393/2004, Curtea a statuat, în mod constant în jurisprudenţa sa, cã acest text de lege este constituţional, pronunţând peste 20 de decizii în acest sens în perioada 2007-2014. Curtea a reţinut cã acesta are ca finalitate „prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilitãţi în cadrul administraţiei publice locale, care sã exprime configuraţia politicã, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului" (Decizia nr.915 din 18 octombrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.773 din 14 noiembrie 2007). De asemenea, Curtea a statuat cã „introducerea cazului de încetare a mandatului de consilier local ca urmare a pierderii calitãţii de membru al partidului pe a cãrui listã a fost ales este o consecinţã a dispoziţiilor art.8 alin.(2) din Constituţie, potrivit cãrora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetãţenilor.

[…] electoratul acordã votul sãu unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publicã la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile cãruia face parte la momentul alegerii şi pe care aceastã persoanã urmeazã sã îl promoveze pe perioada mandatului sãu de consilier local sau judeţean. Or, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele cãruia a fost ales, înseamnã cã nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegãtorii au optat. Prin urmare, nu se mai justificã menţinerea acestuia în funcţia publicã" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1167 din 11 decembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008). În mod firesc, Curtea a concluzionat cã „pãstrarea calitãţii de consilier local sau judeţean în ipoteza în care acesta nu mai aparţine partidului pe lista cãruia a fost iniţial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparţinând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior.

Or, în condiţiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de listã pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni, aceastã ipotezã nu poate fi acceptatã, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul sãu unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta" (Decizia nr.280 din 23 mai 2013, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.431 din 16 iulie 2013).

Cât de util a fost acest articol?

Faceți clic pe o stea pentru a-l evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această postare.

Autor:

Liliana Costache

See author's posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Cseke Attila: Avem nevoie de guvern cu puteri depline pentru a face rectificare bugetară. În bugetul pe 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile pentru serviciile de ambulanţă şi Unităţile de Primiri Urgenţe

Cseke Attila: Avem nevoie de guvern cu puteri depline pentru a face rectificare bugetară. În bugetul pe 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile pentru serviciile de ambulanţă şi Unităţile de Primiri Urgenţe

septembrie 9, 2026 Autor: Andu Scarlat
Actele normative adoptate în ședința  Guvernului României din 5 iunie 2026

Actele normative adoptate în ședința  Guvernului României din 5 iunie 2026

iunie 6, 2026 Autor: Andu Scarlat