Locuiesc la Dârmãneşti, într-o comunã care (Slavã Domnului!) e pe harta progresului şi a prosperitãţii. Numai cã lucrurile nu sunt atât de roz. Aici, bãieţii deştepţi de la Telekom oferã servicii prea ca la ţarã, iar prostimea plãteşte, fãrã drept de apel.
Pe la începutul lunii iunie mã sunã o duduie. Amabilã, convingãtoare, tânãra femeie mã determinã sã-mi reînnoiesc contractul la Telekom. Fraierã, pun botul. Asta dupã ce în prealabil m-am plâns de serviciul de internet care mã lasã când mi-e lumea mai dragã. De fapt, lunar aveam douã-trei zile fãrã internet, başca beneficiam de o vizitã (cel puţin) de la un tehnician al companiei, care înjura mai abitr ca mine performanţele Telekom de a-şi satisface clienţii.
Aşadar, cu un contract nou-nouţ, pe doi ani, pe care l-am primit prin postã, aveam sã mã confrunt cu adevãrate “experienţe împreunã”, potrivit sloganului Telekom. N-a mai funcţionat internetul. 3 zile. Apoi aveam sã experimentez zilele cu internet de cinci ore şi chiar zilele cu internet de 10 minute pe orã. Şi coşmarul dureazã de o lunã de zile. Ȋn tot acest timp, trei angajaţi ai companiei s-au luptat sã rezolve problema la faţa locului. Am fãcut “n” sesizãri prin telefon. Ieri, în sfârşit, se gãseşte buba – “Un cablu de pe stâlp trebuie înlocuit. Dureazã maxim trei zile”, m-a informat tehnicianul. Ieri, ca de obicei în ultimul timp, am primit internet cu porţia. “Bog-da-proste!”, zic! De mare folos mi-a fost, pentru cã deja intrasem în depresie!
Azi dimineaţã, pauzã, pânã la ora 13.00 când internetul a funcţionat 2 minute şi s-a odihnit (vai!) alte 20-25 de minute. Ba chiar douã ore, trei ore, patru ore… Sãtulã pânã peste cap, am sunat la un numãr de telefom pe care-l ştiu ca pe “Tatãl nostru”. La capãtul celãlalt al firului, un tânãr domn mã informeazã cã remedierea situaţiei poate dura pânã la 30 de zile, dacã se constatã cã nu este o urgenţã. Minunat! Slavã Domnului cã voi mai avea internet funcţional în 2016!!!
Şi da, vreau sã reziliez abonamentul Telekom. Cu tot regretu’… cã am fost atât de naivã (a se citi, “proastã”) încât sã închei contrat cu o companie care pierde pe zi ce trece încrederea abonaţilor. Doar cã, dacã vreau sã-mi închei socotelile cu societatea mai sus menţionatã, trebuie sã iau în calcul un “mic” detaliu… Va trebui sã achit contravaloarea abonamentului pe un an şi 11 luni cât mi-a mai rãmas din contract. Asta se cheamã hoţie la drumul mare!
P.S: Alo, se sesizeazã cineva?
Autor:
