Ca orice creştin, azi, am mers la mormintele părinţilor. Numai că în cimitirele din Piteşti, nu mai poţi nici măcar să-ţi plângi morţii. Cimitirele sunt pline de cerşetori, fiecare cu un copil, doi, după el. Nu poţi sta un moment liniştit lângă un mormânt. Cerşetorii au devenit agasanţi: "Doamna, îi dai şi lu’ asta mică un pachet?", asta în cazul în care ai o sacoşă în mână. Nu scapi neacostat nici dacă nu ai nimic în mâini: "Doamna, un bănuţ îi dai şi lu’ ăsta mic?" . Şi tot aşa de la intrarea în cimitir şi până la mormânt. Nu scapi de ei nici acolo. E un vacarm total. Sunt zeci, poate chiar sute de cerşetori, şi toţi sunt grămadă pe cei care vor să aprindă o lumânare. Cerşetorii sunt cu saci plini de pachete în cârcă, dar cer în continuare.

