"În copilărie și adolescență când o dădeam parte-n parte exista un principiu peste care nu se putea trece, nu lovești niciodată pe cel căzut la pământ dacă acesta refuză lupta. Te descalificai în fața tuturor. Nu era o dovadă de putere, ci de mișelie.
Când am ajuns la cei doi jandarmi prinși între protestatari erau deja căzuți la pământ, iar primul gest, instinctual, a fost să fac scut uman pentru a-i proteja. Nu m-am gândit nicio clipă că oamenii aceia fac parte dintr-o instituție pe care o vreau desființată pentru abuzurile asupra mea din trecut și pentru ceea ce reprezintă, un braț represiv al statului, scopul era salvarea lor. A urmat o ploaie de pumni şi picioare încasate, eu și toți cei care reușiserăm să facem un baraj viu de la cei care veneau valuri, valuri să lovească, iar o fată din cordon s-a aruncat disperată peste cei doi pentru a-i proteja. Pentru câteva momente violența încetase, fapt ce ne-a determinat pe cei din scut să-i ridicăm pe jandarmi pentru a-i scoate din muțime. A fost o greșeală copilărească pentru că odată ridicați a început din potopul de lovituri, iar eu am pierdut filmul pentru câteva zeci de secunde în urma unor lovituri primite în cap. Am mai văzut doar cum câțiva jandarmi au venit să-și recupereze colegii.
Din fericire, jandarmerița și jandarmul n-au suferit răni care să le pună viața în pericol.”, a declarat Bumbeş, potrivit RomaniaTV.ro.
Autor:
