Alexandru Nazare, ministrul interimar de Finanţe, a tras concluziile unui an de corecţie fiscal-bugetară, pe care o numeşte „cea mai ambiţioasă din UE”.
Ministrul spune că România a plecat, acum un an, de la cel mai mare deficit bugetar din UE, însă este acum la al doilea an consecutiv de reducere amplă a acestuia. Deficitul estimat pentru 2026 este de 6,2% din PIB.
„1 an de consolidare și cea mai ambițioasă corecție fiscal-bugetară din UE: de la o economie bazată pe consum pe datorie, la o economie bazată pe investiții și dezvoltare pe termen lung. Radiografia economică la zi a României, țara care a intrat cu cel mai mare deficit fiscal din UE în 2025.
În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a intrat în 2025 cu un deficit de peste 6%, în timp ce media UE a fost de 3,1%.
Acesta a fost punctul de plecare pentru consolidarea fiscală pe care România a traversat-o în ultimul an. Potrivit prognozei Comisiei Europene, deficitul anual al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025 și este estimat să ajungă la 6,2% în 2026. Pentru al doilea an la rând, România are cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE.
Astăzi, la puțin peste un an de când am schimbat paradigma finanțelor publice și după primele 7 luni din 2026, avem o imagine clară a direcției în care mergem”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
Alexandru Nazare atrage atenţia că, deşi lucrurile merg în direcţia bună din punct de vedere fiscal, această direcţie trebuie menţinută, pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei.
„Deficitul bugetar a scăzut de la 76,44 miliarde de lei în primele 7 luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în primele 7 luni din 2026. Înseamnă 28,36 miliarde de lei mai puțin, o reducere de aproximativ 37%.
Această evoluție nu este întâmplătoare. Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu numai 2,9%. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei.
Așadar, după un an de consolidare, România nu mai este nici pe departe în situația de la începutul anului 2025, când acumularea unui deficit de peste 9% însemna o economie dependentă de împrumuturi pentru a susține un nivel de cheltuieli pe care veniturile statului nu îl puteau acoperi.
Dar nici nu suntem la capăt de drum. Am schimbat radical direcția, dar este obligatoriu să menținem aceeaşi traiectorie. Reducerea deficitului este obligatorie pentru a pune finanțele publice pe o bază sustenabilă și pentru a reduce presiunea datoriei asupra economiei”, a mai explicat ministrul interimar de Finanţe.
Autor:
