„Gala Tezaure Umane Vii – 2022” – 38 de creatori și păstrători ai valorilor tradiționale românești

Ediția din acest an a reunit 38 de creatori și păstrători ai valorilor tradiționale românești care au obținut titlul onorific de Tezaur Uman Viu în ultimii trei ani. Argeșenii Viorica Olivotto, din Nucșoara, și Petre Măsală, din Stolnici, s-au numărat printre cei care au primit astăzi distincția oferită de Ministerul Culturii.

La eveniment, alături de reprezentantul Ministerului Culturii, Subsecretarul de Stat Costel-Cristian Lazăr, au fost prezenți prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, vicepreședintele Adrian Dumitru Bughiu, Roxana Stoenescu, director al Direcției Cultură, Turism și Tineret, deputatul Simona Bucura Oprescu, președintele Comisie pentru administrației publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților, specialişti din mediile de cercetare, academic, universitar, muzeografi, membri ai Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și ai instituțiilor și centrelor de cultură din teritoriu.

“Gala Tezaure Umane Vii 2022 este o ediție complexă, care reunește titlurile acordate în ultimii trei ani. Gazdele noastre, Consiliul Județean Argeș, s-au străduit să ofere nu numai o zi, ci o întreagă suită de manifestări. Aseară am văzut o mare de oameni care au venit cu sufletul deschis să asiste la manifestarea unei tinere talentate, Mădălina Lupu, iar directorul Elena Iagăr a demonstrat cum copiii sunt preluați de cei care le sunt mentori astăzi și duc mai departe pasiunea. În această seară suntem așteptați la Stâlpeni, unde gazdele noastre organizează Focul lui Sumedru! Sunt convinsă că această clipă va avea monografia ei. Toate momentele din această zi se vor regăsi într-un volum semnificativ pentru ceea ce înseamnă reunirea a trei ani de Tezaure Umane Vii” – prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

“Îmi face o mare plăcere să mă aflu astăzi în mijlocul dvs, fiindcă, așa cum vorbeam mai devreme și cu președintele Ion Mînzînă, Argeșul este o zonă privilegiată de Dumnezeu. Este locul unde a descălecat Radu Negru Vodă și pentru mine, ca profesor de istorie, această zonă este una specială. Vă transmit din partea ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, cele mai calde mulțumiri și prețuirea domniei sale pentru ceea ce ați făcut dvs. în viață, fiindcă o țară nu este bogată neapărat prin bogățiile materiale, ci mai ales dacă are valorile spirituale pe care le păstrează și le duce mai departe” – Costel-Cristian Lazăr, Subsecretarul de Stat, Ministerul Culturii.

“Sunt emoționat pentru că suntem organizatori ai evenimentului și pentru că avem în față Tezaure Umane Vii. În țara aceasta, în ultimii 30 de ani, s-a tot vorbit despre un tezaur pe care ni l-au luat unii și nu ni l-au mai dat înapoi. Dumneavoastră sunteți ceea ce ne-a rămas: mult mai mult decât tezaurul acela material care zace pe undeva prin lumea aceasta mare. Dumneavoastră sunteți cei cu care trebuie să ne mândrim astăzi, cei care vă opuneți la ceea ce înseamnă globalism haotic. Dvs. sunteți păstrătorii tradiției noastre. Eu cred că de cei prezenți aici și de alții ca dvs. depinde în primul rând viitorul acestei țări. Învățându-ne copiii să fie mai aproape de tradițiile și obiceiurile noastre, cred că aceasta țară poate avea viitor. Vă mulțumesc că existați, că sunteți aici în număr atât de mare și sper să fim gazde cât mai aproape de sufletul dvs.” – Ion Mînzînă, președinte Consiliul Județean Argeș.

“Fiecare dintre dvs. duceți cu dvs o parte din România frumoasă și vie, o parte din România de tezaur și identitate pe care o reprezentanți. Mă bucur că ați ales Argeșul. Știu că a fost o competiție acerbă pentru locul în care să se organizeze această gală și mă bucur că ați ales Argeșul ca element simbol pentru România. Mă bucur că din Argeș avem astăzi, în mod simbolic, două tezaure umane vii, care unesc Muscelul, prin doamna Olivotto, și Argeșul istoric, prin Petre Măsală” – Simona Bucura Oprescu, deputat, președintele Comisie pentru administrației publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților.

“Vă mulțumesc, doamnă profesor Păsărin, pentru tot sprijinul pe care ni l-ați acordat pentru organizarea acestui eveniment extraordinar pe care am avut bucuria să îl găzduim la Pitești. Mulțumim și Consiliului Județean Argeș care a demonstrat încă o dată că păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial românesc este o preocupare constantă. Doamnei Olivotto i-am descoperit potențialul de Tezaur Uman Viu în urmă cu cinci ani, atunci când am venit la Școala Populară de Arte și Meserii Pitești. Iată că avem acum bucuria ca în Argeș să avem două Tezaure Umane Vii: domnul Măsală și doamna Viorica Olivotto, căreia îi mulțumesc încă o dată pentru toate eforturile pe care le-a făcut și pe care le face, pentru că este în continuare implicată în proiectele Școlii. Și îi mulțumesc mai ales pentru că în urma ei lasă o moștenire foarte prețioasă: ucenicile sale” – Elena Iagăr, manager Centrul de Cultură și Arte Argeș.

“A furat Călușul privindu-i pe alții care băteau pământul ca să fie mai aproape de cer, după cum spunea, la început, deputatul Simona Bucura Oprescu. De la 22 de ani, din 1962, este vătaf al cetei de călușari de la Stolnici. I-a spus cineva Patriarh al cetelor de călușari din România. Este un om care vibrează prin tot ceea ce face și care recurge la puține vorbe” – conf. univ. dr. Adrian Sămărescu, prorector Universitatea din Pitești.

“De Petre Măsală am putea discuta și o săptămână, dar de multe ori, cuvintele sunt de prisos. Am primit un sprijin necondiționat de la Consiliul Județean Argeș, de la Centrul Județean pentru Cultură și Arte Argeș și de la cei care au fost mereu aproape de Petre Măsală, călușarii. Mulțumim, Petre Măsală!” – Sevastian Pupăză Roșu, primar comuna Stolnici.

Născută în satul Slatina, comuna Nucșoara, la 31 ianuarie 1955, Viorica Milea (Olivotto după căsătorie) a deprins meșteșugul țesutului în familie, încă din anii prunciei. Talentul nativ al domniei sale pentru țeserea costumelor tradiționale și a altor țesături s-a împletit cu învățăturile primite în familie, rezultatul devenind evident prin multitudinea creațiilor sale, majoritatea vizibile în colecții personale, dar și cu prilejul diferitelor manifestări culturale organizate în vederea promovării meșteșugurilor tradiționale. Este o fină cunoscătoare a țesutului în 2 și 4 ițe, a urzit, a năvădit, cunoaște denumirile locale ale componentelor pieselor de port și elementele alcătuitoare ale războiului de țesut, împărtășind elevelor sale rosturile uneltelor de lucru, tehnicile de lucru și formele finale rezultate în urma aplicării acestora. Materialele folosite și promovate de țesătoare, tehnica sa de lucru, ornamentica și decorul țesăturilor sale păstrează autenticitatea structurilor morfologice originale și motivelor decorative tradiționale.

Petre Masală s-a născut pe 2 octombrie 1940, în comuna Stolnici. Dansator-călușar din anul 1955, iar din 1962 până astăzi, vătaf al călușarilor din Stolnici. A învățat dansul călușăresc de la bătrânii satului. Îi plăcea foarte mult să îi însoțească de Rusalii prin bătăturile caselor și să îi vadă cum joacă. Este luat de aceștia în ceata călușărească la vârsta de 15 ani (1955), pentru că până atunci nu îi era permis, chiar dacă știa jocul. Spune că s-a legat de mic să practice cu sfinţenie ritualul, furând Căluşul, de la cetele care străbăteau uliţele satului natal. Nu s-a mai putut lăsa de el şi și-a jurat că „vor curge apele pe el ca apa gârlii Cotmenei, de la primul legământ pe steag căluşăresc”, acceptând să asculte vătaful, să se păstreze curat şi să joace dansul strămoşesc în credinţă.

Îi felicăm pe cei 38 de laureați ai Galei Tezaure Umane Vii – 202:

1. Alexandrina Olguța Filip – Port popular (producerea îmbrăcămintei) – Olt

2. Ana Bodescu – Port popular (producerea îmbrăcămintei) – Bistrița-Năsăud

3. Ana Neamțu – Spiritualitate – Alba

4. Eugen Gavrilă – Sculptor în lemn, prelucrarea lemnului – Alba

5. Florin Nicolae Poenariu – Meșter iconar – Alba

6. Ioan Moldovan – Spiritualitate – Cluj

7. Ion Crețeanu – Spiritualitate – rapsod – Olt

8. Maria Dulău – Spiritualitate – Alba

9. Marius Mihuț – Constructor instrumente muzicale (viori cu goarnă) – Bihor

10. Petre Măsală – Spiritualitate – Căluș – Argeș

11. Ștefan Harabagiu

– Spiritualitate – dansator – Vrancea

12. Albu Ion – Spiritualitate, măști populare – Neamț

13. Bucin Maria – Spiritualitate – Mureș

14. Ciucă Maria Antoneta – Confecționare port popular /brodat- Sibiu

15. Giubega Sorin Ion – Prelucrarea lutului/olărit – Vâlcea

16. Hașaș Petru – Prelucrarea lutului/olărit – Bihor

17. Lupu Ștefan – Prelucrare lemn – Sculptor tradițional în lemn – Brașov

18. Moldovan Ioan – Spiritualitate, cântăreț neprofesionist – Bistrița-Năsăud

19. Palladi Cornel Salvador – Confecționare instrumente muzicale (viori cu goarnă) – Bihor

20. Pop Dumitru Tincu – Spiritualitate – Maramureș

21. Pop Lăcrămioara – Spiritualitate – Harghita

22. Tripon Viorica – Prelucrarea fibrelor și firelor textile – țesături – Cluj

23. Vinca Cosana – Spiritualitate – Cluj

24. Andrei Gheorghe – Prelucrarea lutului – Iași

25. Bordea Iosif – Cărbunărit – Cluj

26. Ilyés Mihály – Prelucrarea lutului – Harghita

27. Istvanfi Gheza – Prelucrarea lutului – olărit

28. Bacea Nicolae – Prelucrarea pieilor și blănurilor – cojocărit – Bistrița-Năsăud

29. Balâc Liviu – Prelucrarea lemnului, realizare icoane din lemn – Buzău

30. Băbu Maria – Alimentație, tehnici de pregătire alimentară – Gorj

31. Borza Petru – Prelucrarea lutului/olărit – Hunedoara

32. Cojocariu Aurica – Prelucrare fibre și fire textile – Botoșani

33. Comăneciu Neculai – Prelucrare lemn, porți de lemn – Bacău

34. Lungociu Angelica – Instalații de tehnică populară – vâltoare – Brașov

35. Olivotto Viorica – Cusături și țesături populare – Argeș

36. Șușca Vasile – Realizare obiecte cu utilizare ritual -măști populare – Maramureș

37. Hotopilă Ileana – Pictură cu ceară pe coaja ouălor, încondeiere ouă – Suceava

38. Nagy Margareta – Prelucrarea lemnului – împletitul vegetalelor – Mureș