Românii vor fi la fel de bogați ca cei din alte state europene. Pensia medie în țara noastră va depăși pragul de 800 de euro până în 2029, iar salariul mediu va ajunge la 2.600 de euro pe lună. În plus, taxele nu vor crește, iar cota unică pe salarii va rămâne de 10%. Sunt măsurile incluse de Partidul Social Democrat în programul de guvernare.
„Marile priorități ale acestui program de guvernare înseamnă să continuăm să creștem veniturile românilor în următorii 4 ani.
Să ducem câștigul salarial mediu brut la peste 2.600 euro pe lună, iar salariul minim brut la 1.300 euro pe lună. Să creștem pensia medie la peste 800 euro, iar cea minimă la 415 euro.
Pentru că ținta noastră, la finalul următorului ciclu de guvernare, în 2028, este ca puterea de cumpărare a românilor să ajungă la media Uniunii Europene!
Am redeschis economia, am protejat puterea de cumpărare a românilor, am făcut dreptate pensionarilor, dar și celor din mediul privat plătiți cu salariul minim. În paralel, am început construcția a trei spitale regionale și modernizăm alte zeci de spitale existente. Am dat drumul la zeci de șantiere de infrastructură, astfel încât chiar din acest an românii vor circula pe noi porțiuni de autostradă”, a declarat, marți, Marcel Ciolacu.
Autor:
Motto:
Nu v-ajute Dumnezeu sfântul!
(Liviu Rebreanu- Proștii)
Planul de guvernare al PSD pentru perioada 2024-2028 este alcătuit din aceleasi promisiuni neonorate de actuala coalitie PNL-PSD. Culmea ipocriziei este că se invocă din nou întărirea administrației publice și stimularea dezvoltării regionale, după ce în guvernarea anterioară nu au făcut nimic pentru reorganizarea administrativ- teritorială a României. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut reforma administrativ-teritorială compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
S-a invocat că pentru reforma administrativă este nevoie de modificarea constitutiei. In realitate, există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.