301 partide sunt înscrise la Tribunalul București și, odată cu apropierea alegerilor, lista se va lungi și mai mult. Apărute precum ciupercile după ploaie, majoritatea acestora nu contează cu adevărat în viața politică, rămânând doar un număr în Registrul partidelor politice. Avalanșa de formațiuni obscure înființate în ultimii ani a fost favorizată de faptul că după 2015 legislația permite înființarea lor cu numai trei membri. La începutul anului 2021, în Registru figurau deschise 226 de poziții, dar unele dintre partidele listate erau totuși radiate.
Ultimele luni au fost marcate de apariția unor noi formațiuni. Pe data de 11 noiembrie lua ființă Partidul Naţional Conservator Român (denumirea prescurtată PNCR).
Tot printre ultimele formațiuni apărute pe eșichierul politic se numără și Partidul pentru Natură, Oameni şi Animale (denumirea prescurtată NOA), cu sediul în Brașov, care a fost înregistrat la Tribunalul București pe 6 octombrie 2023. La doar câteva zile distanță, pe 10 octombrie, își marca debutul pe scena politică și Partidul Alianţa Românilor Digitali (denumirea prescurtată ARD). Cu o denumire care face trimitere la România smart, partidul are sediul în Capitală. El este însă la concurență cu Uniunea Nativilor Digitali, apărut ceva mai devreme, în octombrie 2019, în Craiova.
Blocul Suveranist Român (denumirea prescurtată BSR) este un alt partid care aspiră la gloria politică. El a apărut în București în septembrie 2023, dar înregistrarea lui nu a fost lipsită de peripeții, după ce în prima fază Tribunalul București i-a refuzat înregistrarea. Și acesta are însă o concurență serioasă, ea fiind reprezentată de AUR, care a bătut palma pentru o alianță la următoarele rânduri de alegeri cu cinci formațiuni până acum.
După denumirile lor, partide înregistrate pot fi grupate în mai multe categorii. De exemplu, avem partidele în a căror titulatură apare un oraș, încercând astfel să-și accentueze apartenența. Așa avem Alternativa Civică pentru Constanţa (înființat în septembrie 2023) sau a Partidul Constanţa Altfel (înființat în iulie 2020), Partidul Oraşul Durabil Galaţi (înființat în 10 februarie 2023), Partidul Câmpina Curată (apărut în noiembrie 2022), Partidul pentru Odorheiu Secuiesc, Partidului Hunedoara Unită etc. Și Bucureștiul are un partid care îi poartă numele, București 2020 (înființat în iunie 2020) și lista de partide-oraș apărute în ultimii ani este foarte lungă. Au apărut însă și partide-comună, cum ar fi, de exemplu, Partidul Inițiativa Pătârlagele, înființat în decembrie 2019, Partidul Independenţii Comunei Moşniţa, Partidului Alianţa Albeştii de Argeș. De asemenea, există și partide care au ca bază o regiune, cum ar fi Partidul Oltenilor (înființat în iunie 2022) sau Alianţa Moţilor Uniţi (înființat în iulie 2021).
Partidele care conțin în titulatură numele unor meserii sunt alte opțiuni ale celor care se visează politicieni. Așa a apărut Partidul Naţional al Şoferilor şi Transportatorilor din România (înființat în octombrie 2022), Partidului Artiştilor, Muzicienilor, Scriitorilor şi Sportivilor (înființat în decembrie 2021), Partidul Alianţa Antreprenorilor şi Agricultorilor (înființat în august 2021) etc. Pe latura agricolă, concurența este mai mare pentru atragerea votanților, din 2015 mai funcționând și Partidul Agricultorilor din România.
Nici partidele cu trimitere la istoria multimilenară a poporului român nu lipsesc din peisaj. În aprilie 2016 apărea în București Partidul Dacismului Autonom Conservator. El este urmat de Partidul noi, getodacii!, care fost înființat în 2018 în comuna Bezdead, județul Dâmbovița, dar și pe această filieră istorică se întețește concurența pentru voturi, după ce anul acesta, în septembrie, a apărut în Pitești Partidul Uniunea Geto-Dacilor.
Autor:
