Ilie Bolojan a venit la conducerea Guvernului cu un capital uriaș de încredere, bazat pe succesele administrative din Oradea și Bihor. Cu toate acestea, în contextul unei coaliții fragile cu patru partide, reforma sa pare să se fi împotmolit exact unde doare mai tare: aparatul bugetar, consideră Theodor Stolojan, invitat la Realitatea Plus.
Theodor Stolojan susține că reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul este o restanță a lui Ilie Bolojan, fiind blocată de interesele partidelor care nu pot ataca propriile rețele de influență.
Fostul premier liberal spune că România rămâne blocată într-o structură administrativă de tipul anului 1968. Sectoarele publice — educația și sănătatea — suferă de o proastă gestionare a resurselor. „Avem spitale dotate cu aparatură de ultimă generație, dar fără specialiști care să o opereze, ceea ce reprezintă definiția cheltuielii publice neproductive. Fără o lege a salarizării bazată pe performanță, viziunea lui Bolojan rămâne doar la stadiul de intenție”, a declarat Stolojan.
„Bolojan are o calitate: nu a venit de pe stradă ca prim-ministru, are experiență, a făcut restructurări, a transformat Oradea și Bihorul, dar se află într-o coaliție cu patru partide. El este restant la ora actuală pe cea mai importantă reformă pe care o așteaptă românii. Nu vorbim doar de impozite majorate, ci și de TVA și accize mărite, iar el vede că reforma s-a împotmolit când a venit vorba de administrația publică. Este vorba de reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul. Știam de la bun început că se va înfunda cu reformele, pentru că Bolojan trebuie să facă acea reducere de 10%, dar nu poate ataca în condițiile actuale ale partidelor politice. Suntem blocați într-o reformă din 1968. Nu sunt atacate nici sectoarele publice care oferă educație sau sănătate, deși unele sunt neproductive.
Aceasta este o reformă care trebuie să schimbe gândirea. Bolojan avea în vedere salarizarea în funcție de performanță, dar nu există legea salarizării”, a declarat Theodor Stolojan la Realitatea Plus.
Autor:
