Înţelegem din discursul lui Frătoaica faptul că la Spitalul Judeţean Argeş nu se mai prestează ca odinioară. Sunt 900 de paturi şi numai 200 de pacienţi, din cauza restricţiilor care au fost impune şi în spitale, pe fondul epidemiei de coronavirus. Da, nu se mai fac internări, ci sunt tratate doar urgenţele, iar după opinia lui Frătoaica medicii ar trebui să stea acasă. Pe degeaba, dacă s-ar putea, că oricum s-au înghesuit la gărzi, care sunt plătite frumuşel. Faza cu gărzile e tot de la Frătoaica citire, că noi, nu ne-am permite să lovim în medici, taman în această perioadă, în care aceşti oameni în halate albe sunt eroii noştri. Sunt cei care ne mai dau o umbră de speranţă.
Ei sunt, de fapt, cei care îşi riscă viaţa, riscă viaţa copiilor şi a părinţilor, dar continuă să lupte, trăind traume care poate nu se vor vindeca niciodată. E greu să vorbeşti despre nişte oameni care-şi privesc moartea în faţă, în încercarea, uneori disperată, de a salva vieţi. Şi noi ce facem? Îl ascultăm sideraţi pe doctorul Frătoaica pe care-l bănuim că i-a cauzat izolarea. Ori îl strânge funcţia mai abitir ca o pereche de pantofi noi. Şi toată isteria asta a lui Frătoaica vine fix pe perioada în care ne aflăm în stare de urgenţă, când s-au dat dispoziţii ferme ca niciun cadru medical să nu demisioneze. Altfel, va fi cercetat penal. Nu-i bai, las’ că-i trimite Frătoaica acasă.
P.S: Declaraţiile directorului medical Gheorghe Frătoaica sunt adevărate atentate la integritatea emoţională a cadrelor din Spitalul Judeţean Argeş. Adică după ce că că oamenii ăştia sunt speriaţi de ceea ce trăiesc zi de zi, mai vine Frătoiaca şi taie în carne vie. Curată nebunie, parol!

