" În perioada care a urmat instituirii stării de urgență pe teritoriul României, Avocatul Poporului a luat act despre solicitările adresate Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) de către Ministerul Afacerilor Interne, la propunerea Grupului de Comunicare Strategică, în sensul închiderii mai multor site-uri despre care s-a apreciat că difuzează știri false cu privire la evoluția epidemiei de SARS-CoV-2, cu potențial a crea panică în rândul populației. Ministerul Afacerilor Interne ne-a informat cu privire la modalitatea concretă prin care sunt analizate sesizările cu privire la conținutul acestora și cu privire la măsurile care se iau în acest sens.
Avocatul Poporului precizează că nici decretul privind instituirea stării de urgență, nici cel privind prelungirea acestei măsuri nu menționează libertatea de exprimare între drepturile al căror exercițiu urmează să fie restricționat în această perioadă.
Având în vedere rolul Avocatului Poporului de garant constituțional al drepturilor și libertăților cetățenilor și apreciind că dispunerea măsurilor necesare trebuie să fie în concordanţă cu prevederile constituţionale referitoare la respectarea libertății de exprimare, dar și dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public (art. 30 și art. 31 alin. (1) din Constituţie), solicităm Grupului de Comunicare Strategică lămurirea următoarelor aspecte:
· Care este procedura de sesizare şi cea prin care monitorizaţi apariţia ştirilor false în contextul actualei crize cauzate de epidemia de SARS-CoV-2? Vă rugăm să ne indicați cadrul legal aplicabil, care detaliază aceste situații și care permite asemenea interpretări;
· Din ce perspectivă sunt analizate știrile în legătură cu care există suspiciuni în ceea ce privește autenticitatea, credibilitatea surselor, dar și a celor fără fundament științific?
· Cum se realizează analiza, în raport de conținutul informațiilor, autenticitatea și exactitatea acestora, credibilitatea site-urilor care găzduiesc informația, credibilitatea surselor, dar și scopul urmărit prin publicarea respectivelor informații?
· Există la nivelul Grupului intenția identificării și dezvoltării altor modalități de avertizare a populației cu privire la știrile false? Există un plan în acest sens?
Clarificările se impun și în contextul în care Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și-a exprimat la sfârșitul lunii martie îngrijorarea în legătură cu Decretul privind instituirea stării de urgență, subliniind importanța liberei circulații a informațiilor și a dreptului presei de a relata despre pandemie și despre politicile guvernamentale:“Aceste prevederi ale decretului de urgență reprezintă un risc la adresa muncii fără restricții a jurnaliștilor, o auto cenzură pentru actorii media care încearcă să informeze publicul și poate fi chiar contraproductivă”… „dacă autoritățile pun în dificultate fluxul de informații difuzat de instituțiile media și de jurnaliștii independenți, nu fac decât să favorizeze o mai largă vizibilitate a dezinformărilor".
De asemenea, menționăm și o altă situație în care s-a impus intervenția instituției Avocatul Poporului, în contextul în care o tânără din județul Cluj a fost amendată de reprezentanții poliției locale pentru o postare critică pe o rețea de socializare, la adresa primarului localității în care domiciliază. Din informațiile obținute prin intermediul mass-media, conduita poliției locale nu este singulară, existând și alte situații similare pentru care au fost aplicate sancțiuni contravenționale de-a lungul timpului. Precizăm căjurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a fost constantă în sensul că„statul nu are dreptul să sancţioneze şi, astfel, să inhibe criticarea persoanelor care deţin funcţii publice, atunci când se pun în discuţie chestiuni de interes public”, chiar dacă acea critică s-ar realiza prin expresii jignitoare, sau ofensatoare, deși nu a fost cazul despre așa ceva în postarea sus indicată.
Prezenta solicitare are în vedere opinia exprimată în mod constant de Avocatul Poporului, în sensul că nu se poate vorbi despre libertatea de exprimare fără existența libertății de opinie, deoarece aceasta permite oricăror persoane fizice să participe la viața politică, socială, culturală, manifestându-și public opiniile, gândurile, credințele.
Cu alte cuvinte, orice formă de cenzurare a acestora ar putea conduce la o ingerință gravă asupra drepturilor și libertăților fundamentale.
27 aprilie 2020
Recomandările Avocatului Poporului privind contravențiile și sancțiunile în timpul stării de urgență
În contextul nemulțumirilor apărute în mass-media, pe paginile de socializare, precum și în rândul petenților față de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2020, prin care au fostmajorate limitele amenzilor contravenționale și au fost stabilite sancțiuni contravenționale complementare cu consecințe grave pentru patrimoniul persoanelor care nu respectă interdicțiile legale decurgând din instituirea stării de urgență,
Avocatul Poporului:
➢ reiterează solicitarea, adresată în data de 1 aprilie 2020, ministrului afacerilor interne, în sensul utilizării, în viitoarele ordonanțe militare, de formulări riguros exacte în definirea conținutului constitutiv și juridic al faptelor ce constituie contravenții, pentru a preveni aplicarea lor discreționară, în contextul în care faptele contravenționale sunt sancționate sever, ajungându-se chiar la confiscarea bunurilor utilizate la săvârșirea faptei;
➢ aduce la cunoștința persoanelor interesate că pe site–ul www.avp.ro găsesc informații concrete, la zi, privind conținutul actelor normative care cuprind reglementări în materia drepturilor omului ce decurg din instituirea stării de urgență, precum și îndrumări privind cadrul legal al contravențiilor stabilite pentru nerespectarea interdicțiilor reglementate de legislația specifică stării de urgență;
➢ atrage atenția persoanelor care au fost amendate contravențional și care doresc să invoce neconstituționalitatea actului normativ că, pentru a produce efecte juridice în fiecare caz individual în parte, este necesar ca excepția de neconstituționalitate privind actul normativ de incriminare să fie ridicată în fața instanței, în cadrul procesului având ca obiect contestarea procesului-verbal de contravenție. Numai în această situație, o eventuală decizie de admitere a excepției de neconstituționalitate a actului normativ profită contravenientului persoană fizică sau juridică, în sensul de a beneficia ulterior de calea de atac a revizuirii, în ipoteza finalizării soluționării dosarului în fond și în căile de atac ordinare. Decizia de constatare a neconstituţionalităţii reprezintă temei al revizuirii pentru partea care a invocat-o și doar în cauza în care a fost invocată respectiva excepţie de neconstituţionalitate.
7 aprilie 2020 ", transmite Avocatul Poporului într-un comunicat remis Institutiilestatului.ro
Autor:
