Ilie Bolojan a vorbit, într-o conferință de presă, despre discuțiile care au avut loc la Bruxelles. Unul dintre subiectele dezbătute de premier a fost împrumutul prin programul SAFE.
„O întâlnire importantă a fost cea pe apărare, unde, așa cum știți, Comisia Europeană a aprobat pentru România o alocare prin programul SAFE, un credit suplimentar de 16,6 miliarde de euro. Din această sumă, cea mai mare parte din dumă, 12,5 miliarde sunt pentru cheltuieli directe în apărare, iar puțin peste 4 miliarde pentru sectorul de transporturi, pe componenta mixtă de mobilitate civilă și militară.
Am discutat cu comisarul european și cu echipa tehnică toate detaliile programului, astfel încât până la jumătatea lunii octombrie să avem o primă listă de proiecte propuse de România pentru acest plan național de apărare. Până la jumătatea lunii noiembrie, cel târziu în a doua jumătate, aceste propuneri vor fi avizate, după ce sunt discutate și acceptate de către Comisie, în CSAT și la finalul lunii noiembrie lista negociată pe componenta de apărare va fi depusă la Comisie pentru aprobarea finală.
Sunt trei efecte majore ale acestui credit: pe apărare, pe deficit și pe infrastructura de transport. România s-a angajat să mențină cheltuieli de apărare de minimum 2,2% din PIB, din care aproape 1% este dedicat achizițiilor militare. Această cotă de 1% va fi acoperită, în următorii cinci ani, de programul SAFE, asigurând finanțarea constantă a programelor necesare apărării.
Al doilea efect vizează deficitul: acest credit are dobânzi de aproximativ patru ori mai mici decât cele la care se împrumută România acum, o perioadă de grație de zece ani și o rambursare pe 40 de ani. Din acest punct de vedere, mutarea bugetului de achiziție pe apărare de pe creditele curente, pe acest credit SAFE, aduce câștiguri importante, predictibilitate și dobânzi mai mici, precum și o perioadă de respiro necesară echilibrării bugetare, deoarece nu putem corecta deficite de peste 9% de pe un an pe altul.
Al treilea element important este componenta de transporturi. Aici, așa cum v-am spus, avem propusă o sumă de peste 4 miliarde de euro. Cele mai importante proiecte sunt capetele de autostradă dinspre Moldova: tronsonul Pașcani–Suceava–Siret, care ar lega cele două județe din nord de capitala țării, și tronsonul Pașcani–Iași–Ungheni, ce ar conecta direct Iașiul și Republica Moldova.
Cele două proiecte, evaluate la peste 3 miliarde de euro, reprezintă cea mai mare parte a acestei propuneri. Fără menținerea lor în programul SAFE, nu am fi avut finanțarea necesară pentru a începe lucrările în următorii 2–3 ani. Sper și voi face tot posibilul, împreună cu colegii, ca aceste două proiecte esențiale pentru conectivitatea civilă și militară din nordul României să rămână în program, astfel încât lucrările să poată continua din primăvara viitoare pe cele două tronsoane și ca, în următorii 2–3 ani, să putem spune că Moldova, cel puțin pe componenta nord–sud, are o infrastructură conectivă importantă”, a transmis Bolojan.
Autor:
