Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a sărbătorit împlinirea a 86 de ani de funcționare. În semn de apreciere pentru activitatea acestei prestigioase instituții, la invitația doamnei Paula Stanciu Popoiu, managerul muzeului, Consiliul Județean Argeș, prin Școala Populară de Arte și Meserii Pitești, a prezentat mai multe momente artistice ce au fost apreciate atât de vizitatori cât și de specialiști. 

La eveniment a fost prezent și vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, dl. Adrian Dumitru Bughiu: “Mulțumim Muzeului Satului pentru invitație și felicit Școala Populară de Arte și Meserii Pitești, elevi, profesori, pe doamna manager Elena Iagăr, pentru extraordinarele momente oferite”.

Astfel, miercuri, 18 mai 2022, de Ziua Internațională a Muzeelor, Muzeul Satului„Dimitrie Gusti” a propus prin activitățile sale descoperirea și redescoperirea patrimoniului prin diverse activități precum “Șezătoarea de la Bogați, Argeș”. Copiii din Secția externă de Țesut-Cusut de la Bogați, coordonați de Flory Buia, au făcut ateliere demonstrative, arătându-și îndemânarea la războiul de țesut și la războiul de bete.

Tinerii de la Boteni, coordonați de coregraful Dorin Vizitiu, au dus în Muzeul Satului o frântură din spiritul Mușcelului: cântecul și jocul de pe Valea Argeșelului.

Claudia Gulie, Corina Stoica și Ștefania Nițescu, de la Clasa de Canto prof. Mihaela Chirițescu au interpretat doine și hore, acompaniate de prof. Cătălin Iancu și maestrul Petrișor Mihalcea. Prin autenticitatea repertoriului și a costumelor, elevii și profesorii Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești au făcut ca gospodăria Stănești (Argeș) să fie cel mai vizitat obiectiv din Muzeul Satului de către turiști, majoritatea acestora străini.

Fluierașii de la Centrul de zi Găvana al DGASPC Argeș, coordonați de rapsodul Nae Dulescu, au cântat sârbe și hore din caval și fluier.

Șezătoarea s-a încheiat cu o degustare de vinuri de Ștefănești și de produse tradiționale specifice Argeșului și Mușcelului: ouă roșii, pâine-n țăst de la Ștefan cel Mare, brânză de burduf de la Rucăr, cârnați și carne la garniță de la Nucșoara, cașcaval de Brădet, zacuscă și magiun de Topoloveni, cozonac, plăcinte, gogoși, nuci și mere de la Bogați.

Cât de util a fost acest articol?

Faceți clic pe o stea pentru a-l evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această postare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.