Balaurul, liliacul cârn, boarca, popândăul, hamsterul românesc, buruiana cu cinci degete sau papucul doamnei sunt doar câteva dintre animalele și florile care vor pune în pericol realizarea proiectele energetice sau de infrastructură feroviară și rutieră, dacă execuția acestora le periclitează existența. Confruntat cu riscul de a ajunge în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și de a plăti penalități usturătoare, Guvernul pregătește modificarea legislației privind ariile protejate. Acordul de mediu sau avizul de mediu se vor putea emite numai dacă proiectul nu afectează în mod negativ integritatea speciilor protejate. Astăzi, 25% din suprafața țării este declarată arie protejată.
Pe data de 3 octombrie, Comisia Europeană a transmis României un aviz motivant în ceea ce privește procedura de infringement (Cauza 2020/2297), având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor și a speciilor de faună și floră sălbatică. Pentru a îndeplini condițiile de aderare la Uniunea Europeană, țara noastră avea obligația ca, la data aderării, să aibă transpusă în legislația națională Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 (Directiva Habitate) și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 (Directiva Păsări). România a făcut acest lucru, dar după evaluare Executivului Comunitar s-a stabilit că există mai multe aspecte de transpunere necorespunzătoare a dispozițiilor Directivei Habitate, drept pentru care, în anul 2020, s-a declanșat acțiunea de infringement. Pentru a respecta prevederile acestei directive, Executivul a pregătit acum un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
Necesitățile ecologice, înaintea nevoilor oamenilor
Potrivit noilor reglementări, măsurile de conservare vor trebuie să fie realiste, cuantificabile, măsurabile și determinate în timp și să corespundă necesităților ecologice ale tipurilor de habitate și specii care fac obiectul regimului de protecție și/sau altor bunuri cu valoare de patrimoniu natural. Deși se precizează că aceste măsuri vor trebui să țină cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, adică de nevoile oamenilor pentru a avea un trai decent, proiect precizează că vor avea totuși prioritate necesitățile ecologice. Pentru aceasta, noul act normativ prevede modificarea alineatului 3 al articolului 21 din OUG nr. 57/2007 și el va avea următorul cuprins: „Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să țină cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate și specii pentru care se instituie aria naturală protejată”.
Autor:
