
O grădină comunitară, grădini pe acoperișuri pentru persoane cu dizabilități, o bibliotecă de liceu regândită și spații comune pentru elevi, dar și proiectul unei “păduri-parc”, lângă Cluj – au fost premiate în urmă cu câteva zile în cadrul competiției New European Bauhaus, organizată anual sub egida Comisiei Europene. Concursul caută exemple de “proiecte frumoase, durabile și incluzive din viața reală”. În cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, 20 din cei 50 de finaliști au fost recompensați cu premii de 390.000 de euro.
Cei 20 de laureați ai Noilor Premii Europene 2024 au fost anunțați pe 12 aprilie, în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor de la Bruxelles. Printre nominalizații din acest an s-a numărat și a și câștigat și “Pădurea-Parc Făget; Plămânul verde al Clujului” (România), care își propune să co-proiecteze și să piloteze un plan integrat de gestionare și operare multiplă pentru Pădurea-Parc Făget. Pădure parc, așdar, exact cum dorește primarul Cristian Gentea pentru pădurea Trivale, proiect pe care liberalii și useriștii se dau de ceasul morții să îl blocheze deoarece, chipurile, ar fi mai bun statutul de arie protejată. Ei, uite că nu e!
Categoria Reconectarea cu natura
Proiect Campion: Pădurea-Parc Făget; plămânul verde al Clujului/ România
Locația: Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, România Locația 2: Comuna Feleacu Locația 3: Comuna Ciurila, România
Este vorba despre un model de parc periurban, amenajat în Făget, cea mai mare zonă plantată din vecinătatea orașului Cluj-Napoca, un sit Natura 2000 și o destinație de recreere populară pentru rezidenți. Proiectul a fost dezvoltat de Zona Metropolitană Clujeană, Primăria Cluj – Atelier Mass – UBB-Facultatea de Știința și Ingineria Mediului,
Potrivit inițiatorilor, proiectul a avut ca scop co-proiectarea și pilotarea unui plan operațional și de management multi-utilizare integrat pentru Parcul Pădurea Făget, menit să rezolve conflictele potențiale dintre diferitele utilizări (protecția naturii și conservarea biodiversității; atenuarea schimbărilor climatice și reglementarea climatică regională; activități de recreere și turism), într-o abordare NEB.
Proiectul a beneficiat de finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Istoria proiectului a început în 2019, când un cetățean a depus o propunere de proiect de transformare a Făgetului într-un parc forestier multifuncțional, în cadrul campaniei de bugetare participativă organizată anual de Primăria Municipiului Cluj. Propunerile au intrat în faza de vot și a fost selectată de către clujean pentru a fi una dintre inițiativele ce urmează a fi implementate în anul următor, sub coordonarea Primăriei și a ADI Metropolitane.
Inițiatorii explică, în prezentarea proiectului, că aici au fost puse în aplicare patru direcții de activitate pentru a sprijini durabilitatea intervențiilor prevăzute în cadrul proiectului. Prima componentă a avut ca scop îmbunătățirea planificării și gestionării întregii păduri (40 de hectare) și a avut ca rezultat un plan integrat de gestionare multiutilizare, cu componente strategice și operaționale, care a fost elaborat și convenit cu părțile interesate relevante (primăria, ADI Metropolitană, universitatea locală, ONG-urile, activiștii și entitatea națională responsabilă cu exploatarea pădurilor). Studii tehnice în sprijinul acestui plan au fost elaborate de Universitatea Babeș-Bolyai (de exemplu, evaluarea serviciilor ecosistemice din Făget).
Al doilea aspect este legat de promovarea mobilității nemotorizate prietenoase cu natura. Au fost marcate și desemnate piste de biciclete cu coduri de culori pentru diferite categorii de utilizatori de biciclete. De asemenea, traseele de mers pe jos au fost marcate și dotate cu panouri care descriu ecosistemul natural, speciile și habitatele.
Cel de-al treilea aspect a vizat dezvoltarea unei infrastructuri științifice și organizarea/găzduirea unor evenimente specifice organizate de universitățile specializate în atenuarea schimbărilor climatice, protecția naturii și conservarea biodiversității, geologie sau silvicultură.
Cel de-al patrulea aspect a fost axat pe utilizarea exclusiv a materialelor de construcție naturale, achiziționate la nivel local (lemn și piatră) pentru intervențiile fizice minim invazive realizate în scopuri recreative, educaționale și științifice (amfiteatru, zone de odihnă, adăpost de ploaie, facilități sportive pentru tracțiuni sau abdomene, platformă de yoga, punct educațional, punct și elemente geologice, panouri informative, iazuri pentru amfibieni). Aceste intervenții acoperă 0,015% din suprafața pădurii și au implicat doar lucrări simple de tâmplărie realizate de tâmplari locali.
Cel de-al cincilea filon a implicat campanii de eliminare a deșeurilor organizate de ONG-uri cu sprijinul voluntarilor.