Ovidiu Puiu, senator PSD de Argeș: Eticheta de „piață de desfacere” trebuie dezlipită de numele României!

„ A devenit aproape un truism faptul că #România importă mai mult decât exportă. Ori de câte ori auzim că au crescut exporturile, înainte de a ne bucura prea tare, trebuie să căutăm și datele despre importuri. Luăm spre exemplificare situația comerțului internațional al României în primele șase luni ale anului 2022: exporturile au crescut cu 23,9% (față de perioada similară din 2021), în timp ce importurile au crescut cu 28,5%. Concluzia este că deficitul comercial are creștere constantă: la finele anului 2021 acesta însuma 24 mld euro, în primele șase luni din 2022 am ajuns deja la valoarea de 15,4 mld euro, iar prognozele arată că la sfârșitul lui 2022 va depăși 30 mld euro. Echivalent al întregului PNRR, dacă vreți…

O privire mai atentă asupra structurii comerțului internațional ne permite să înțelegem mai bine zonele de vulnerabilitate. Deficitul de produse chimice și produse derivate este de departe cea mai neagră gaură în balanța comercială a României. Atât în 2021, cât și în 2022, ponderea acestuia în deficit depășește 45%. Vorbim aici de produse chimice anorganice și organice, produse farmaceutice, îngrășăminte, coloranți, cosmetice, materiale plastice – adică de zone în care România a avut, istoric vorbind, unele avantaje care s-au pierdut în timp. Cea de-a doua zonă majoră de deficit în anul 2022 – de circa 24% – este cea a combustibililor (cărbune, petrol, gaz, energie electrică), care își găsește unele explicații în creșterea explozivă a prețurilor la nivel global. Pe poziția a treia în rândul sectoarelor deficitare regăsim mărfurile manufacturate clasificate după materia primă (fier și oțel, articole din metal, fire și țesături, hârtie etc.), care reprezintă circa 22% din deficit. Însumând ponderile cele trei sectoare menționate, găsim explicație pentru 90% din deficitul comercial al României!

N-aș vrea însă să trec cu vederea deficitul din zona produselor alimentare, care are, ce e drept, o pondere mică în deficitul total al României, de circa 5%, situându-se, totuși, pe locul patru în rândul sectoarelor deficitare. Mă uimește și mă deprimă totodată faptul că România, țara cu cel mai ridicat potențial agricol din UE, înregistrează an de an deficit la carne, lactate, legume și fructe. Stăm bine, chiar foarte bine, la exportul de cereale, dar prost la produse ale morăritului, după cum stăm bine la exportul de animale vii, dar prost la capitolul carne! E clar că avem de-a face cu o sincopă care ține, în mod deosebit, de capacitatea redusă de prelucrare a țării!

În acest context, salut cu entuziasm schema de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare lansată acum câteva zile de Ministerul Economiei și care va putea fi accesată de la 1 septembrie 2022. Este prima oară în 30 de ani când se lansează o schemă dedicată exclusiv industriei prelucrătoare, ceea ce este lăudabil! Apreciez în mod deosebit grila de punctaj aferentă schemei, care punctează suplimentar capitalul majoritar românesc, investițiile mari și numărul de locuri de muncă create. Mai interesant, 15 puncte pot fi obținute doar de firmele din sectoarele industriale cu balanță comercială negativă, conform datelor INS, ceea ce adresează direct reducerea dependenței de importuri!

Bilă albă pentru Ministerul Economiei! Un singur regret, totuși, acela că suma alocată schemei nu este foarte mare (n.b. 300 milioane euro), dar am speranța că dacă se va dovedi de succes, va putea fi replicată! Așteptăm, totodată, o reactualizare a strategiei de #competitivitate (inclusiv #export) a României, care să definească, cu subiect și predicat, domeniile de avantaj competitiv care să fie puternic susținute. Recunosc faptul că mă înfurie serios eticheta de „piață de desfacere” lipită pe numele României și sper să avem și puterea și înțelepciunea de a o desprinde de acolo!”, transmite senatorul PSD Argeș Ovidiu Puiu.