În aceeași zi, în anul 2003, UNESCO adoptă Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, concepută drept un tratat cu caracter juridic obligatoriu, ce recunoaşte rolul fundamental al patrimoniului spiritual din interiorul fiecărei culturi, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la Univers, precum și tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
Convenția marchează importanţa prezervării acestui tip de patrimoniu esenţial pentru conservarea identităţii unui popor, precum și pentru menținerea unui patrimoniu viu, transmis și creat în permanență de comunități. Ea conferă Statelor Părți dreptul de a sprijini patrimoniul cultural imaterial în vederea promovării şi protejării tuturor formelor sale de expresie.
Odată cu adoptarea Legii nr. 410/2005, România devine Stat Parte la Convenția UNESCO 2003, pe care o ratifică un an mai târziu. Pentru atingerea obiectivelor asumate prin ratificarea Convenției UNESCO 2003, țara noastră și-a construit un cadru legislativ favorabil conservării, protejării, salvgardării, punerii în valoare şi promovării acestui tip de patrimoniu, și-a creat o structură de specialitate, organism cu rol în cartografierea patrimoniului imaterial la nivel național, elaborarea programelor de salvgardare specifice, realizarea dosarelor de candidatură pe Lista Reprezentativă a UNESCO, implementarea Programului Tezaure Umane Vii, precum şi alte programe derulate în marja Convenţiei UNESCO 2003.
În vederea continuării identificării acelor soluții care să permită valorificarea potențialului acestui domeniu, mizând, totodată pe cooperarea și implicarea tuturor instituțiilor publice de profil, a așezămintelor culturale, Ministerului Culturii a instituit, în anul 2013, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, celebrată anual la nivelul instituţiilor subordonate.
Amintim că în perioada 2010 – 2013, Ministerul Culturii a acordat 32 de titluri onorifice Tezaur Uman Viu.
România a înscris în patrimoniul imaterial UNESCO 4 elemente – Ritualul Căluşului (2008), Doina (2009), Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu (2012) şi Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova (2013).
Totodată, țara noastră așteaptă, în prezent, decizia favorabilă a UNESCO privind includerea Procesiunilor populare de la Mânăstirea Moisei cu ocazia sărbătorii „Sfânta Mărie Mare‟ (Adormirea Maicii Domnului) pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, iar în anul 2015 Comitetul Interguvernamental UNESCO va hotărî asupra înscrierii Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) – dosar multinaţional de candidatură, elaborat împreună cu Bulgaria, Republica Moldova şi Republica Macedonia și asupra dosarului național Jocul Fecioresc.