“Postez și eu un mesaj legat de Orășelul Copiilor. Sunt născută în Pitești și plecată din 2005. Evident că revin de cel puțîn două ori pe an, Paște și Crăciun pentru părinți și nostalgia orașului natal și prietenilor lăsăți acolo. Anul asta am fost pentru prima dată în Orășelul Copiilor. Nu am văzut niciodată ceva mai sinistru, aproape o glumă și o flegmă pe ceea ce reprezintă generațiile viitoare din Pitești:
1. Nu existau coșuri de gunoi. Coceni de porumb fiert și resturi de mâncare peste tot. Pe garduri, băncuțe, pe jos.
2. Coṣmeliile celor care aveau tot felul jocuri arătau ca ale unor pușcăriași care ieșiseră în permisie. Trăgeai cu pușca și premiile erau niște ursuleți de plus second, murdari, rupți pe care îți era scârbă să pui mâna. Premiile 2 și 3 erau sticle de vin și lichior de vin ieftin. Acesta este un orășel al copiilor!!!! Cum se face că există atât alcool și mizerie?
3. Nu am văzut niciun copil. Sincer nu mi,aș duce copilul acolo. Pur și simplu aș simți că îi scad standardul în viață.
4. Nu există poliție cu toate că există mult alcool.
5. Trenutele erau absolut goale. Ceva trist și lipsit de speranța.
În concluzie, acest Orășel al Copiilor este organizat de Primăria Pitești? Există cineva din această instituție care merge acolo la 9 seară să vadă pe ce se duc banii? O urâțenie mai mare decât orice bâlci văzut în mediul rural la numai 100 km de București?
Problema este că există această Gomorra a Piteștiului unde se pare că există afaceri ilicite, evaziune fiescală și trafic de produse ilegale. Nu vrea nimeni să știe de cine a fost organizat de fapt acest Orășel al Copiilor?”, a scris o piteṣteancă, pe grupul “Piteṣti, oraṣul meu!”
“Am scris și la altă postare pe același subiect: este ultimul an când un astfel de "Orășel al copiilor" este organizat în Pitești, orice s-ar întâmpla în mai. Am încercat să mă opun la ce se întâmplă acolo, au distrus și spațiul verde printre altele, pomi, gard viu, dar mi s-a spus în ședință cu toți colegii că este exact ce trebuie…”, a comentat viceprimarul Sorin Apostoliceanu.
Autor:
