“Bună mămici! Am și eu o mare rugăminte la voi, ca de la mamã la mamã!! Sunt în spital și lângă salonul meu este o mămică de etnie rromă, are 16 ani și 2 băieței, unul de un anisor (cu care este în spital) și celălalt de o lunã care este acasă cu bunica… Ieri au venit cei de la Protecția Copilului și i-au spus că dacă nu le crează condițîi cât de cât, o să îi ia copiii… Mi-e tare milă de ea. Vreau să vã spun că stă numai cu el în brațe și îl îngrijește cum știe ea mai bine (ea crescând doar cu bunicii). Mămici,au nevoie în primul rând de lemne, că altfel rămâne fără copilași! Dacă cineva poate să o ajute cumva și cu orice, poate să vină și personal la Spitalul de Pediatrie, Pitești. “, a scris o mãmicã pe un grup de mãmici de pe Facebook.
Ceea ce ar fi de comentat, ca profani ai asistenţei sociale, dar ca observatori ai unor abuzuri şi experimente asupra copiilor care se nasc în astfel de familii, întrebãm de ce este de preferat sã iei copiii unei mame sãrace? Ca sã-şi facã unii şi alţii afacerile sau ca sã meargã finanţãrile colosale de la buget?
Şi vã rog sã nu veniţi cu texte cã n-au ce mânca, sau cã n-au nu ştiu ce condiţii. Cã nu ţine. De curiozitate, câţi copii de vârstã micã şi foarte micã sunt crescuţi de bunici bãtrâni si prea neputinciosi, în timp ce pãrinţii muncesc peste hotare. Acolo, da, existã condiţii, nu? Cã trimite mama şi tata euroii… Mama care-i vede o datã pe an… Poate ne lãmureşte domnul Macovei…
Autor:
