Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%). Comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.
De asemenea, 355 de firme din comerţul cu amănuntul se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerţul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăţi comerciale aflate în procedură de faliment.
Un număr semnificativ de proceduri de faliment erau deschise,anul trecut, şi în activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management (129), întreţinerea şi reparaţie autovehiculelor (98), intermedieri în comerţul cu diverse produse (97).
Cele mai multe societăţi comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate.
În topul oraşelor, Bucureştiul se află pe primul loc, cu 1402 firme în faliment, dublu faţă de anul precedent. Pe judeţe, cea mai rea situaţie se regăseşte în Maramureş (428), urmat de Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).
Studiul are la bază barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.
Autor:
