S-au luat în considerare informaţiile scrise pe eticheta produselor, iar laptele praf a fost analizat de experţi în domeniul coordonaţi de dr. ing. biochimist Mădălina Ilis şi dr. ing. biochimist Mihai Rissdorfer.
Primul criteriu după care produsele au fost analizate, a fost reprezentat de lista primelor 5 ingrediente (acestea existând în produs în cantitatea cea mai mare).
În privinţa primului ingredient din formulă, adică cel aflat în cantitatea cea mai mare, analizele au arătat:
* 38% dintre produsele analizate NU au că prim ingredient laptele;
* 46% au că prim ingredient laptele degresat (considerat a nu fi atât de sănătos pentru copii), 15% au că prim ingredient laptele deshidratat (ex. Humana 1) şi laptele de vacă (ex. Vitalact);
* 32% dintre produsele analizate au că prim ingredient zerul demineralizat. Zerul praf demineralizat este un subprodus ce rezultă după prelucrarea laptelui pentru obţinerea brânzeturilor. Pentru a fi obţinut sunt extrase din zerul brut care rămâne între 70% şi 90% din mineralele conţinute. Astfel zerul praf demineralizat poate cauza reacţii alergice, creşte riscul de boli grave, neavând aport nutritiv pentru organismul copilului;
* 7% dintre produsele analizate au că prim ingredient proteinele din zer;
În privinţa celui de-al doilea ingredient din formulele de lapte, analizele au arătat:
* 54% dintre produs au al doilea ingredient reprezentat de zer praf demineralizat;
* 31% dintre produse au al doilea ingredient reprezentat de uleiuri vegetale, iar pe multe dintre cutii nici nu se menţionează ce tip de ulei este folosit (ex. Nestle Nan1, Humana 1, Lactovit, Vitalact) şi nici provenienţă acestuia;
* 8% dintre produse au al doilea ingredient reprezentat de laptele de vacă;
Ingredientele de pe poziţiile 3 şi 4 sunt, după caz: lactoză, uleiuri vegetale, lapte degresat şi zaharuri (maltodextrina. amidon);
După primele 5 ingrediente aflate în produs în cantitatea cea mai mare urmează substanţe chimice de sinteză care înlocuiesc substanţele naturale aflate în mod normal în laptele matern şi care ori nu sunt absorbite de organism, ori sunt absorbite în cantitate mică, ori prezintă efecte secundare foarte posibile.
În formulele de lapte au fost găsite 84 de substanţe chimice de sinteză, cele mai puţine fiind găsite în produsul Vitalact (19 ingrediente). Cele mai multe au fost găsite în produsul Aptamil (48 !)
Identificarea substanţelor din formulele de lapte care NU există deloc în laptele matern, în urmă analizelor:
* Maltodextrina – aditiv alimentar folosit pentru efectul de îngroşare şi îndulcire. Are indice glicemic de două ori mai mare decât zahărul, poate provoca reacţii alergice şi duce la creşterea bruscă a glicemiei.
* Taurină (a fost găsită în Novolac 1, Humana 1, Nestle Nan Comfortis 1, Nestle Nan 1, Nutricia Aptamil 1 cu Pronura, Nutricia Milumil 1 şi Nutricia Bebelas 1). cantitatea de taurină din produs asimilată zilnic de bebeluşii hrăniţi cu aceste formule variază între 29,25 mg/zi şi 51,87 mg/zi, ajungându-se astfel la conţinutul de taurină dintr-o băutură energizantă de 250 ml.
* Fibre alimentare – în mod normal în laptele materni nu există. (au fost găsite în Hipp 1 Combiotic, Humana 1, Nestle Nan Comfortis, Nutricia Aptamil 1, Nutricia Milumil, Nutricia Bebelac 1)
* Amidon – este un carbohidrat care produce creşterea bruscă a glicemiei, nu se găseşte în laptele matern, iar introducerea acestuia în formulă de lapte praf poate genera intoleranţă şi alergie la acesta în perioada de viaţă ulterioară.
* Fructooligozaharidele (sau zahăr artificial) – a fost interzis în formulele de lapte praf comercializate în Nouă Zeelandă.
* Siropul de glucoză – nu se găseşte în laptele matern, fiind folosit că emulgator.
* Fosfatul de potasiu, clorură de calciu, carbonatul de calciu sunt substan?e anorganice, cu grad de asimilare redus.
* Carbonatul de calciu (E 170) – colorant alb care se obţine din calcar alb, folosit că stabilizator şi agent de umplere, poate produce dureri abdominale, pietre la rinichi şi comportament confuz.
* Probioticele introduse în formulele de lapte praf – rol comercial, deoarece flora intestinală a sugarului se dezvoltă după perioada lactaţiei.
* Galacto-oligozaharidele pot da simptome precum balonare, gaze şi dureri abdominale.
* Mineralele sunt bune, dar asimilarea lor ţine de o flora intestinală existenţa, flora care, în cazul nou-născuţilor, se află în formare.
* Aciditate crescută artificial datorită zaharurilor – produce o coagulare instantanee a laptelui şi implicit favorizează apariţia colicilor.
Vitaminele incluse în formulele de lapte praf sunt sintetice, dacă se depăşesc anumite valori acestea pot avea efecte toxice, putând cauza dereglări hormonale şi dermatite de contact. Vitamina K are rol coagulant iar prezenţa ei în anumite formule de lapte praf nu se justifică.
În completare, menţionăm un studiu realizat de Universitatea din Keele, Marea Britanie, care relevă faptul că în unele formule de lapte praf s-a găsit Aluminiu într-o cantitate de 40 de ori mai mare decât cel prezent în laptele matern şi de câteva ori mai mare decât cel admis în apă potabilă. Prezenţa aluminiului în laptele praf se datorează echipamentelor de producţie şi ambalajelor din folie de aluminiu. Conform studiului, un bebeluş poate ingeră zilnic peste 600 micrograme de aluminiu, fapt ce poate genera boli gastrointestinale şi poate împiedică bună funcţionare a funcţiilor renale.
Medicii pediatri atrag atenţia asupra pericolelor alimentaţiei cu lapte praf, cum ar fi:
– risc crescut de constipaţie;
– risc crescut de boli cronice: diabet, obezitate şi cancere infantile;
– risc crescut de alergii (astm, eczeme) şi intoleranţă (erupţii, diaree);
– risc crescut de infecţii respiratorii şi alte tipuri de infecţii;
– risc crescut de carenţă de vitamina A;
– risc crescut de dezvoltare intelectuală mai redusă;
Sursa: amnascutacolo.ro
Autor:
