Potrivit acestuia, în 2021 deficitul trebuie să ajungă sub 7% anul viitor iar în 2024, care este an electoral, acest indicator trebuie să coboare sub 3%.
"Ştim ce se întâmplă în România în anii electorali", avertizează Lazea, potrivit Antena 3.
Chiar dacă ţara noastră ar putea primi din partea Comisiei Europeane încă un an pentru ajustare, cel mai probabil, pieţele financiare vor penaliza România dacă nu va reduce deficitul.
În situaţia în care guvernul format după alegerile din decembrie își va propune să înghețe salariile și pensiile, acest lucru nu va fi suficient pentru corecţia deficitului, pentru că sunt cheltuieli de natură nesalarială care trebuie să crească. În plus, există cheltuieli deja legiferate care urmează să producă efecte, cum ar fi creșterea alocațiilor sau creșterea salariilor profesorilor.
O scădere a numărului de angajați ai statului nu pare fezabilă în actualul context în care pandemia va duce la creșterea șomajului din sectorul privat.
"Își va permite statul să concedieze bugetari și să adauge șomeri din sectorul de stat la șomajul deja crescut din sectorul privat? E un mare semn de întrebare. Dar asta nu înseamnă că statul e legat de mâini și de picioare. Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat", crede oficialul BNR.
Autor:
