În cadrul lucrărilor sesiunii, partenerii de dialog au prezentat evoluţiile economiilor română şi chineză şi au evaluat stadiul colaborării economice şi comerciale bilaterale de la ultima sesiune a Comisiei mixte până în prezent, analizând totodată, propuneri de dezvoltare în continuare a relaţiilor bilaterale.
Cei doi demnitari au apreciat evoluţia ascendentă a schimburilor comerciale şi a cooperării economice româno-chineză din ultimii ani, în contextul intensificării semnificative a dialogului politic la cel mai înalt nivel. A fost remarcat cursul ascendent al comerţului bilateral, menţionându-se în context, creşterea exportului românesc în Republica Populară Chineză cu 34% în anul 2013 şi cu 24% în primele şapte luni ale anului 2014, faţă perioada similară a anului precedent.
În contextul colaborării economice, ministerele de resort din cele două ţări au exprimat dorinţa de a încuraja şi sprijini implicarea activă a companiilor române şi chineze în proiecte bilaterale de interes major în domeniile energiei, infrastructurii, agriculturii, zootehniei şi industriei alimentare, protecţiei mediului şi controlului poluării, managementului apelor şi îmbunătăţirilor funciare.
La finalul lucrărilor celei de-a XXIV-a Sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale dintre România şi Republica Populară Chineză cei doi copreşedinţi, Cosmin Cătălin Olteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi Wang Shouwen, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Comerţului din Republica Populară Chineză au semnat Protocolul sesiunii Comisiei Mixte, care prevede principalele direcţii de colaborare viitoare.
La lucrările sesiunii Comisiei mixte au participat şi reprezentanţi ai unor importante companii şi bănci din România şi Republica Populară Chineză. În marja sesiuni a XXIV-a a Comisiei Mixte, reprezentanţi ai Cancelariei Primului- Ministru şi secretarul de stat Cosmin Cătălin Olteanu, au avut o întrevedere cu şeful delegaţiei oficiale chineze, Wang Shouwen şi ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureşti, E.S. doamna Huo Yuzhen.
Cu această ocazie a fost subliniată importanţa convorbirilor bilaterale la nivel înalt şi a fost exprimată dorinţa comună de dezvoltare şi diversificare a relaţiilor economice şi comerciale între cele două ţări.
Totodată, a fost manifestat interesul demarării în România, până la sfârşitul acestui an, a unor proiecte majore, susţinute financiar de către partea chineză, fiind încurajată implicarea cât mai amplă a companiilor chineze în modernizarea sectorului minier, privatizarea companiilor cu capital majoritar de stat aflate în patrimoniul Ministerului Economiei, precum şi continuarea implementării deciziilor convenite în Memorandumul de Înţelegere semnat între Ministerul Economiei din România şi Ministerul Comerţului din Republica Populară Chineză privind elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea în comun a Parcului Tehnologic şi Economic Chinezo-Român.
Informaţii de background
Republica Populară Chineză este principalul partener comercial al României în zona asiatică din punct de vedere al valorii schimburilor comerciale, atât la export, cât şi la import.
În primele 7 luni ale anului 2014, conform datelor statistice româneşti, volumul total al schimburilor comerciale româno – chineze (exclusiv RAS Hong Kong) a înregistrat valoarea de 2.291,80 milioane USD (în creştere cu 24,9% faţă de perioada similară a anului 2013), din care export românesc pe piaţa chineză 494 milioane USD (în creştere cu 26,42% faţă de perioada similară a anului precedent) şi import 1.834,34 milioane USD (în creştere cu 24,53%).
La data de 31 august 2014 erau înregistrate în România 11.277 societăţi comerciale cu participare chineză la capitalul social, valoarea totală a investiţiilor chineze în România fiind de 407 milioane USD (0,8 % din totalul investiţiilor străine în România). R. P. Chineză se clasează pe locul 18 în topul ţărilor care au investit în ţara noastră. (sursa: ONRC).
Companii chineze importante se află în faze avansate de negociere pentru a construi, cu finanţare chineză, mai multe obiective de investiţii din România: Unităţile 3 şi 4 de la Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă, Termocentrala de 500 MW de la Rovinari, retehnologizare şi instalaţii de desulfurare la grupurile energetice 3 şi 4 de la termocentrala Deva (Mintia), hidrocentrala cu acumulare prin pompare Tarniţa – Lăpuşteşti.