Ministrul Ioana-Maria Petrescu a menționat că în rescrierea proiectului Codului fiscal și a proiectului Codului de Procedură Fiscală au fost avute în vedere două obiective esențiale: includerea unor măsuri care să contribuie la stimularea creșterii economice și a unor propuneri privind eficientizarea colectării. În acest sens, proiectul Codului fiscal menține cota unică de impozitare la 16%, scutirea de la plată a impozitului pe profitul reinvestit, măsuri de îmbunătățire a relației contribuabilului cu administrația fiscală, inclusiv comunicarea electronică.
Ministrul Finanțelor Publice a punctat elementele de noutate ale proiectelor Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală:
Implementarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare;
Eliminarea dublei impozitări pentru situațiile în care un angajator vrea să ofere beneficii suplimentare pentru contribuții de pensie facultativă sau de sănătate, în limita sumei totale de 650 de euro anual;
În vederea stabilirii echitabile a sarcinii fiscale pentru perioada impozabilă în care o persoană juridică română care a fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor devine plătitoare de impozit pe profit ca urmare a faptului că nu mai îndeplineşte, în cursul anului fiscal, condiţiile cerute de lege pentru o microîntreprindere, noul proiect al Codului fiscal propune unificarea modalităţii de calcul şi plată a impozitului pe profit, respectiv începând cu trimestrul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege, prin luarea în considerare a veniturilor şi cheltuielilor înregistrate începând cu trimestrul respectiv;
Au fost preluate, ca normă generală, reglementările introduse punctual prin Ordonanța de Urgență, pentru anul 2013, cu privire la amnistia fiscală pentru producătorii agricoli a căror recoltă a fost substanțial afectată și care ar fi trebuit să plătească norma de venit. Prin urmare, în cazul producătorilor agricoli, norma de venit se reduce proporţional în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice ce afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole. Am avut consultări, în acest sens, și cu Ministerul Agriculturii;
În proiectul noului Cod Fiscal este inclusă o propunere privind extinderea la 7 ani fiscali a perioadei în care oamenii de afaceri din domeniul agricol și piscicol pot să reporteze și că compenseze pierderile fiscale;
Un alt element de noutate introdus în proiectul noului Cod fiscal este definirea instrumentelor derivative financiare, precum și reglementarea modului în care acestea se impozitează.
De asemenea, ministrul Finanțelor Publice a prezentat câteva dintre propunerile incluse în proiectul Codului de Procedură Fiscală:
În proiectul noului Cod de Procedură Fiscală au fost preluate prevederile privind comunicarea electronică între contribuabil și administrațiile fiscale, precum și alte propuneri privind îmbunătățirea relației contribuabilului cu fiscul.
În acest sens, ministrul Ioana-Maria Petrescu a punctat:
Eliminarea taxei de timbru pentru eliberarea certificatului de atestare fiscal;
Acordarea posibilității contribuabililor să depună drept garanţie, scrisori de garanţie emise și de alte instituţii de credit sau alte instituţii financiare autorizate, nu numai de către cele bancare așa cum prevede legislația actuală, în vederea suspendării executării silite sau a neînceperii acesteia. Vor fi luate în considerare și scrisorile de garanție emise de instituții bancare din state membre UE, pentru care există în România o bancă care să gireze pentru scrisorile de garanție;
Această nouă reglementare vizează suspendarea executării silite în cazul contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creanţe fiscale.
Proiectul noului Cod de Procedură Fiscală include și un set de propuneri menite să reducă evaziunea fiscală, să încurajeze contribuabilii onești și să combată concurența neloială.
În acest sens, pot fi menționate următoarele aspecte:
În proiectul noului Cod de Procedură Fiscală au fost mult mai bine definite noile reglementări privind controlul fiscal, în cadrul unui titlu distinct, care cuprinde șase capitole, între care cinci sunt destinate, fiecare în parte, unui anume tip de control/verificare, ținând cont de obiectivele fiecăruia. În acest context, este prevăzut dreptul contribuabilului supus inspecției fiscale de a fi informat ori de câte ori se decide o delegare a competenței de efectuare a inspecției fiscal;
În ceea ce priveşte comunicarea avizului de inspecţie fiscală, s-a prevăzut ca aceasta să se efectueze în toate cazurile, chiar dacă acesta se comunică la începerea inspecţiei. Aceasta deoarece avizul cuprinde informaţii cu privire la obiectivele inspecţiei fiscale, informaţii care servesc la aprecierea respectării de către organele fiscale a principiului unicităţii inspecţiei fiscale. În plus, aceste informaţii dau posibilitatea contribuabilului să-şi îndeplinească obligaţiile de colaborare pe perioada inspecţiei fiscale, eliminând astfel conflictele costisitoare pentru ambele părţi.
Noul proiect al Codului de procedură fiscală va reglementa explicit emiterea acordului de preț în avans pentru tranzacții efectuate cu persoane afiliate străine. În paralel, am făcut angajări, în scopul consolidării Direcției de transfer pricing din cadrul ANAF, urmând ca angajații să beneficieze de expertiza şi bunele practice ale unor agenţii fiscale prestigioase.
Unul dintre subiectele dezbătute în cadrul acestei consultări publice s-a referit la propunerile din proiectul Codului de Procedură Fiscală care vizează o reașezare a sistemului de accesorii în sensul reducerii dobânzii de întârziere la plată de la 0,03% la 0,02% pe fiecare zi de întârziere (ceea ce corespunde unui nivel de 7,3%/an față de 10,95%/an cât este în prezent), care avantajează toți contribuabilii care întârzie plata obligațiilor fiscale și, concomitent, instituirea unei penalități de nedeclarare, care prin mecanismul de așezare afectează semnificativ doar contribuabilii care săvârșesc fapte de evaziune fiscală.
Ministrul Finanțelor Publice a subliniat că acest pachet de propuneri sunt menite să îi încurajeze pe contribuabilii care își plătesc la termen obligațiile fiscale, să descurajeze concurența neloială și să combată evaziunea fiscală.
Secretarul de stat Dan Manolescu a explicat că propunerea privind instituirea unei penalități de nedeclarare sau subdeclarare – reprezintă ultima etapă a unui proces continuu de reaşezare a sistemului de accesorii, astfel încât să nu mai fie unul împovărător ca nivel şi neutru faţă de gravitatea faptei, ci unul mai uşor ca nivel general şi flexibil în funcţie de comportamentul contribuabilului şi gravitatea încălcării legii fiscale. Rezultatul acestui proces evidențiază reducerea sarcinii totale a accesoriilor de la 36,5% în 2010 la 14,6% prin sistemul propus pentru contribuabilii de bună credință, care își achită la timp obligațiile fiscale.
Sistemul propus urmăreşte ca sarcina fiscală totală reprezentând accesorii să fie stabilită în corelare directă cu natura faptei contribuabilului, indiferent de tipul de accesorii pe care acesta le suportă.
Mecanismul are rolul să elimine inechitatea între contribuabilii de bună credinţă, care declară în totalitate obligaţiile fiscale datorate statului şi contribuabilii care nu declară sau declară parţial obligaţiile fiscale.
Prin modul de stabilire a penalităţii de nedeclarare, precum şi reducerea acesteia în cazul plăţii obligaţiilor stabilite de administraţia fiscală, se stimulează atât declararea în totalitate a obligaţiilor, cât şi achitarea imediată a diferenţelor stabilite suplimentar în urma inspecției fiscale.
Propunerea inclusă în proiectul Codului de Procedură Fiscală are în vedere diferențierea între contribuabilii care au un comportament corect, de bună credinţă (contribuabilii care declară corect sumele datorate) şi contribuabilii care acţionează cu rea credinţă (contribuabilii care îşi diminuează obligaţiile fiscale depunând declaraţii incorecte sau nu declară obligaţiile fiscale deşi aveau această obligaţie).
Astfel, sistemul propus are în vedere:
penalitate de 10% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil, dacă suma stabilită este mai mică de 25% din obligaţia declarată;
penalitate de 25% din obligaţiile fiscale principale nedeclarate de contribuabil, dacă suma stabilită este mai mare de 25% din obligaţia datorată;
reducerea cu 75% a penalităţii dacă diferenţa stabilită în decizia organului de inspecţie se achită în termenul prevăzut de lege în acest scop. Pentru a beneficia de reducerea de 75% a penalitătii de plată, contribuabilul trebuie să achite diferența de plată stabilită de inspecția fiscală fie în termenul prevazut în decizia de impunere, fie solicitând o eșalonare la plata, pe care o respectă.
Aşadar, penalitatea nu se va aplica dacă contribuabilul se conformează voluntar şi îşi corectează sau depune declaraţia înainte de declanşarea inspecţiei fiscale.
În acest context, ministrul Finanțelor a arătat că sistemul privind instituirea unei penalități de nedeclarare se regăsește în legislația fiscală a mai multor state membre ale Uniunii Europene.
De exemplu, în Italia se percepe o penalitate de la 120% la 240% din impozitul datorat, în funcție de gravitatea încălcării legislației și de situația economică și socială a contribuabilului. Practici similare sunt instituite și în state precum Cehia, Lituania, Suedia. În Franța, de exemplu, depunerea cu rea-credință a unei declarații fiscale inexacte, se sancționează cu 80% din impozitul nedeclarat, în caz de practici frauduloase.
Un alt subiect abordat în cadrul dezbaterii s-a referit la impozitul pe clădire. În acest context, ministrul Ioana-Maria Petrescu a precizat că în ceea ce privește impozitul pe care îl vor datora persoanele fizice pentru locuințele rezidențiale, în proiectul noului Cod fiscal, vor fi menținute reglementările aflate acum în vigoare, în condițiile în care consiliile locale vor păstra actualele cote de impozite și taxe locale.
În ceea ce privește impozitul datorat de persoanele fizice pentru clădirile folosite în scop comercial, ministrul Petrescu a explicat că MFP are în discuție, în acest moment, introducerea unui sistem de calcul unitar pentru clădirile utilizate în scop comercial de persoanele fizice și de persoanele juridice. “Este o propunere a reprezentanților mediului de afaceri care are un argument puternic: promovarea unui tratament corect pentru business”, a afirmat ministrul Finanțelor
În ceea ce privește impozitul pe mijloacele de transport și pe terenuri, ne-am însușit criticile formulate în dezbaterea publică. Prin urmare, în proiectul noului Cod fiscal menținem actualele prevederi din Codul fiscal aflat în vigoare, în condițiile în care consiliile locale vor păstra actualele cote de impozite și taxe locale.
De asemenea, reprezentați ai mediului de afaceri au făcut referire la taxa pe construcții speciale. În acest context, ministrul Finanțelor a precizat că în proiectul noului Cod fiscal au fost preluate reglementările asumate deja de Guvern în privința impozitului pe construcții speciale, însă vor fi avute în vedere propunerile făcute în cadrul consultărilor pe care MFP le-a avut cu reprezentanții mediului de afaceri. “Acum avem în lucru mai multe simulări, analizăm. Unul dintre scenariile pe care mergem și care pare o alternativă viabilă la forma aflată acum în vigoare este modificarea bazei impozabile pentru impozitul pe construcții prin aplicarea cotei de impozit la valoarea fiscală netă a construcțiilor”, a declarat ministrul Finanțelor.
Dezbaterea organizată astăzi cu reprezentanții oamenilor de afaceri face parte din amplul proces de consultare asupra proiectelor Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală. Cele două proiecte vor rămâne deschise consultărilor cu reprezentanții mediului de afaceri, ai structurilor asociative, partenerilor sociali, ai tuturor factorilor interesați.
Autor:
