Titus Corlăţean: Bună ziua! Îmi face o mare plăcere să salut prezenţa, astăzi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, a domnului prim-ministru Victor Ponta şi, de asemenea, a colegului de cabinet, Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale. În prezenţa primului-ministru, cu participarea ministrului Apărării şi împreună cu conducerea Ministerului Afacerilor Externe am avut o întâlnire de lucru cu domnul prim-ministru. Am trecut în revistă, am prezentat o serie de informări şi o serie de evaluări pe teme, pe dosare importante de actualitate în relaţiile internaţionale care implică o dimensiune de politică externă, dar şi una de securitate naţională şi securitate internaţională. Pe scurt, voi evoca, în primul rând, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei româneşti, care începe pe 27 august. Vom fi onoraţi la deschidere de prezenţa domnului prim-ministru şi, de asemenea, de o prezenţă internaţională de excepţie, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Catherine Ashton, şi cei trei miniştri ai Afacerilor Externe din Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, din cadrul Parteneriatului Estic, acele state partenere care au semnat recent Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb. O a doua temă a vizat evoluţiile legate de traseul european al Republicii Moldova şi vizita apropiată a primului-ministru al României în Republica Moldova, cu o serie de proiecte şi priorităţi extrem de importante. O a treia temă a vizat Ucraina, evoluţiile din Ucraina şi din spaţiul estic. Am făcut – şi o spun pe scurt – o informare domnului prim-ministru în legătură cu convorbirea telefonică pe care am avut-o, ieri, cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin, care m-a informat şi a informat autorităţile române în legătură cu evoluţiile din Ucraina, în special din regiunile estice ale Ucrainei, în legătură cu concluziile vizitei cancelarului german, Angela Merkel, din 23 august, la Kiev, şi, de asemenea, perspectivele întâlnirii la nivel înalt de la Minsk din 26 august şi posibilităţile care ar putea apărea în legătură cu o soluţionare politică, paşnică a evoluţiilor dramatice din Ucraina de Est. De asemenea, l-am informat, împreună cu domnul ministru al Apărării, pe domnul prim-ministru în legătură cu pregătirea summit-ului NATO şi elementele de mandat ale României la acest summit extrem de important. Şi, în sfârşit, o serie de elemente importante legate de agenda externă a Guvernului României, a primului-ministru şi a celor doi miniştri prezenţi. Îmi face o mare plăcere să-l invit pe domnul prim-ministru pentru a face o serie de comentarii de fond în legătură cu temele pe care le-am discutat. Vă rog, domnule prim-ministru.
Victor Ponta: Mulţumesc. Aşa cum a spus şi domnul ministru Corlăţean, am avut astăzi o discuţie cu cei doi miniştri, ministrul de externe, ministrul apărării, cu echipa de conducere din cadrul MAE referitoare la evenimentele şi la punctele aflate pe agenda guvernului şi pe agenda de politică externă a României în perioada imediat următoare. În primul rând, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei, acolo unde vor participa ambasadorii, reprezentanţii României, la nivel diplomatic în întreaga lume, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE, doamna Ashton, şi alţi invitaţi speciali, miniştri de externe. Este momentul în care, cu siguranţă, voi cere tuturor reprezentanţilor noştri diplomatici în primul şi în primul rând să promoveze interesele noastre în cadrul UE, în cadrul Parteneriatului strategic cu SUA, prezenţa noastră pe plan internaţional, dar şi interesele economice ale României, pentru că în secolul XXI diplomaţia are şi o importantă componentă economică şi pentru România dezvoltarea relaţiilor diplomatice trebuie să fie un element de facilitare şi a dezvoltării relaţiilor economice. În cadrul acestei reuniuni, vom discuta în special poziţia României, a UE, a partenerilor transatlantici legată de situaţia din Ucraina şi vreau să reafirm cu această ocazie, o voi face şi în faţa reprezentanţilor diplomaţiei româneşti – faptul că România a fost coordonată, poziţiile sale, complet solidară cu ceea ce s-a decis la nivelul UE, la nivelul parteneriatului transatlantic, şi anume sprijinul total şi necondiţionat pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, susţinerea tuturor sancţiunilor adoptate la nivel european şi internaţional faţă de Federaţia Rusă, decizia de a cere, alături de întreaga comunitate internaţională, ca sprijinul şi intervenţia Federaţiei Ruse pentru separatiştii din estul Ucrainei să înceteze, pentru ca Ucraina să poată, în mod liber şi democratic, sa-şi decidă viitorul parcurs democratic şi european. Aici sprijinul şi poziţia României, este o poziţie extrem de clară, fermă şi unitară la nivelul tuturor instituţiilor româneşti.
În acelaşi timp, am discutat despre reuniunea care va avea loc la nivel european, la sfârşitul acestei săptămâni, privind desemnarea preşedintelui Consiliului European şi Înaltului Reprezentant pentru politică externă, după ce aceste decizii se vor lua. Evident, România îşi doreşte şi guvernul României îşi doreşte ca la nivelul UE aceste decizii să se ia cât mai repede, pentru că un blocaj instituţional pentru Europa înseamnă un mare dezavantaj pentru politicile pe care Europa trebuie să le adopte în următorii cinci ani. După cum ştiţi foarte bine, România a făcut propunerea prin adresa pe care i-am transmis-o preşedintelui desemnat al UE, domnul Juncker, a făcut propunerea pentru persoana şi portofoliul de comisar european pe care România şi-l doreşte în viitoarea comisie, însă nu putem primi răspunsul până când nu se trece de această fază esenţială, şi anume desemnarea Înaltului Reprezentant pentru politică externă şi a preşedintelui Consiliului European. De asemenea, săptămâna viitoare cei doi miniştri, ministrul de externe, ministrul apărării, vor participa la summit-ul NATO din Ţara Galilor. Acolo obiectivele României sunt destul de clare şi stabilite, repet, între toate instituţiile statului, şi anume o prezenţă clară din punct de vedere militar a NATO în România, un angajament foarte clar pentru tot flancul estic de asigurare a securităţii şi a parteneriatului în această regiune. Este extrem de important ca România, care şi-a îndeplinit şi s-a dovedit un partener de încredere pentru NATO, să ştie că eforturile Alianţei Nord-Atlantice se canalizează în mod clar spre asigurarea securităţii în această regiune şi spre un sprijin foarte clar pentru noii candidaţi la aderarea la UE, pentru Ucraina, pentru Moldova, pentru Georgia şi angajamente legate de securitatea acestora. Referitor la programul extern în perioada imediat următoare, am discutat cu ministrul de externe şi cu specialiştii din cadrul Ministerului de Externe şi pot doar să vă anunţ faptul că miercuri voi fi la Chişinău, aşa cum am fost şi anul trecut, pentru a sărbători alături de primul ministru Leancă Ziua independenţei Republicii Moldova, dar şi pentru a consemna lucrurile concrete pe care România trebuia să le facă demult şi le face, în sfârşit, pentru Moldova, dincolo de sprijinul politic pentru integrare europeană, pentru dezvoltarea instituţiilor democratice, inaugurăm gazoductul Iaşi – Ungheni, vizităm primele grădiniţe construite cu sprijinul guvernului României alocat în luna decembrie a anului trecut, inaugurăm serviciul SMURD, cu siguranţă unul dintre cele mai de succes proiecte dezvoltat în România în ultimii ani şi care trebuie, de asemenea, dezvoltat în Moldova. Avem ocazia, împreună cu primul ministru Leancă, să trecem în revistă toate proiectele comune şi toate zonele în care România poate să ajute în mod concret, prin donaţii, prin sprijin financiar, dezvoltarea instituţiilor democratice şi păstrarea identităţii româneşti a Republicii Moldova. În continuare, voi participa la ceremonia de inaugurare a noului preşedinte al Turciei, la Ankara, joi, acolo unde toate ţările din regiune vor fi reprezentate, vorbesc de Ucraina, Moldova, Bulgaria, Georgia vor fi reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru. După cum ştiţi, Turcia este principalul partener comercial al României în afara UE şi un partener strategic alături de Polonia în trilaterala în cadrul NATO. Voi merge la începutul săptămânii viitoare în vizita de răspuns la invitaţia primului ministru al Chinei, la Beijing. Anul trecut, primul ministru Li Keqiang a fost la Bucureşti, am iniţiat proiecte economice şi cu ocazia acestei vizite vom discuta în special despre parteneriatul economic, dincolo de relaţiile politice între România şi China, iar în luna septembrie, în săptămâna 23-25 voi merge la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a prezenta poziţia României faţă de situaţia politică internaţională şi, de asemenea, pentru a avea o întâlnire cu cele mai importante companii din domeniul energiei din SUA, companii care fie au investit deja în România, fie au planuri de investiţii în România, în aşa fel încât obiectivul strategic al României de asigurare a independenţei energetice şi asigurarea continuării investiţiilor marilor companii americane în România în domeniul energiei să fie asigurat. Acestea au fost principalele puncte pe care le-am discutat împreună cu cei doi miniştri. Dacă aveţi orice fel de întrebare pe această temă, vă suntem la dispoziţie. Pentru alte teme politice, ne vedem în cursul zilei, în alte locuri decât la Ministerul de Externe.
Autor:
