Evenimentul organizat de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Camera Deputaţilor, a fost prilejuit de împlinirea a 20 de ani de la intrarea în vigoare pentru România a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
În alocuţiunea sa, ministrul Titus Corlăţean a reliefat relaţia României cu sistemul Convenţiei în aceşti 20 de ani şi rolul important al acestei organizaţii internaţionale interguvernamentale pentru România în această perioadă.
„Cei 20 de ani au reprezentat pentru oricine aruncă o privire nepartizană în trecutul recent, o modernizare progresivă a României, pentru care Consiliul Europei, inclusiv prin Curtea Europeană de la Strasbourg, a fost un partener autentic”, a afirmat ministrul afacerilor externe.
Ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat modul în care hotărârile CEDO în anumite cauze româneşti au avut un impact pozitiv asupra respectării drepturilor omului în România, precum şi a reformării sistemului judiciar naţional.
„Regimul proprietăţilor preluate abuziv în anii comunismului a avut o istorie sinuoasă, cu soluţii legislative mai mult sau mai puţin fericite de-a lungul anilor. Cert este că, pe baza unei strânse consultări cu organismele Consiliului Europei, avem la acest moment o lege a proprietăţilor care respectă exigenţele articolului 1 din Protocolul adiţional la Convenţie”, a exemplificat ministrul Titus Corlăţean.
De asemenea, ministrul Titus Corlăţean a punctat importanţa sistemului de protecţie oferit de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a subliniat că standardele stabilite trebuie să fie egale pentru toţi. Referindu-se la cazul cetăţeanului român agresat în localitatea franceză Pierrefitte-sur-Seine şi la evoluțiile şi modul în care cetățenii români, indiferent de etnie, se bucură de drepturile fundamentale, şeful diplomaţiei române a declarat: “ Chiar în articolul 1 există obligaţia de a respecta drepturile omului pe care o au fiecare dintre părţile contractante ale Convenţiei Europene, şi statele central şi est europene, şi cele din vestul Europei, cu o tradiţie democratică mai consolidată; este firesc să avem aceeaşi privire, extrem de serioasă şi aceleaşi aşteptări din partea întregului continent. Articolul 2 garantează dreptul la viață a oricărei persoane care este protejată prin lege, iar statele, inclusiv statul francez, au obligaţia să respecte aceste norme şi să acţioneze utilizând legea.”
În finalul discursului său, ministrul Titus Corlăţean a evocat parteneriatul autentic din cei 20 de ani cu Consiliul Europei şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
„Sunt câteva triumfuri neîndoielnice de semnalat în cei 20 de ani relevanţi, dar, la final, va trebui să ne concentrăm asupra lucrurilor ce mai sunt încă de făcut, cu reprezentarea faptului că fiecare pas în relaţia cu CEDO şi cu Consiliul Europei a fost un pas în relaţia cu noi înşine şi cu nevoile de modernizare ale societăţii româneşti”, a menţionat ministrul afacerilor externe.
Informaţii suplimentare:
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, şi intrată în vigoare la 3 septembrie 1953, a fost semnată de România la 7 octombrie 1993, data la care statul român a devenit membru al Consiliului Europei. Convenţia, împreună cu protocoalele sale adiţionale 1, 4, 6, 7, 9 şi 10, a intrat în vigoare pentru România la 20 iunie 1994. Ulterior, România a ratificat şi Protocoalele adiţionale 11, 12, 13 şi 14 la Convenţie.
Convenţia, în forma sa amendată, creează o Curtea Europeană unică a Drepturilor Omului, cu caracter permanent, care poate fi sesizată în mod direct de către persoane fizice, grupuri de persoane fizice şi entităţi non-guvernamentale, după epuizarea căilor interne de recurs, cu cereri individuale ce invocă o pretinsă încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale enumerate de Convenţie sau de Protocoale.
Autor:
