
La evenimentul de celebrare a Zilei Justiţiei Penale Internaţionale a participat și E.S. doamna Fatou Bensouda, procurorul Curţii Penale Internaţionale.
„Curtea Penală Internaţională şi-a ocupat rolul în lume ca o instituţie indispensabilă care promovează justiţia, dă o voce victimelor şi ajută la prevenirea unor crime grave, ameninţând pacea, securitatea şi bunăstarea umanităţii” a declarat înaltul oficial internaţional în intervenţia sa. Făcând referire la sărbătorirea, la 17 iulie, a Zilei Justiţiei Penale Internaţionale, şi a celei de-a 16-zecea aniversări a adoptării Statului de la Roma, Fatou Bensouda a subliniat: „amintesc cu mare admiraţie şi respect contribuţia efectivă şi constantă a României la acest pas înainte al umanităţii şi vă felicit pentru sprijinul din trecut şi din prezent acordat Curţii şi cauzei justiţiei penale internaţionale”.
În cadrul evenimentului, secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a susţinut o intervenţie privind amendamentele la Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, convenite în cadrul Conferinţei de Revizuire de la Kampala din 2010.
Reiterând sprijinul constant pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale, secretarul de stat Bogdan Aurescu a declarat: „Curtea Penală Internaţională nu reprezintă numai o comunitate de state, ci o instituţie complet funcţională şi un actor cheie în combaterea impunităţii în raport cu cele mai grave crime care şochează comunitatea internaţională, o garanţie pentru victimele celor mai serioase atrocităţi că justiţia poate şi trebuie să funcţioneze.”
În context, a evocat contribuţia României la dezvoltarea dreptului internaţional penal, inclusiv prin eforturile depuse încă din perioada interbelică, când Nicolae Titulescu dădea, în Convenţiile de la Londra din 1933 („Convenţiile Titulescu-Litvinov”) prima definiţie a agresiunii în dreptul internaţional. De asemenea, secretarul de stat Bogdan Aurescu a menţionat personalitatea juristului şi diplomatului român Vespasian Pella, care încă din 1925 a propus incriminarea la nivel internaţional a crimei de agresiune, şi a evocat cuvintele, deosebit de actuale încă, ale acestui mare vizionar: „pedepsirea crimei de agresiune va da naştere unui sentiment de responsabilitate internaţională în inimile oficialilor guvernamentali, sentiment puţin experimentat până astăzi”.
În încheierea prezentării sale, secretarul de stat pentru afaceri strategice a argumentat ratificarea cât mai rapidă, inclusiv de către România, a Amendamentelor de la Kampala, arătând că „a crea posibilitatea Curţii Penale Internaţionale să judece crima de agresiune nu ar fi doar o realizare istorică, ci va oferi o şansă în viitor pentru o lume a păcii. Cred că evenimentele îngrijorătoare aflate în curs în Ucraina nu ar mai fi avut loc în cazul în care Curtea Penală Internaţională ar fi avut deplină jurisdicţie cu privire la situaţia din statul vecin”.
De asemenea, Bogdan Aurescu a menţionat că, în eforturile de a promova universalitatea Statului de la Roma, România continuă încurajarea ratificării acestui instrument juridic de cât mai multe ţări, inclusiv din vecinătatea estică. În acest context a subliniat importanţa includerii în Acordurile de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova, Georgia şi Ucraina a unor clauze privind aplicarea şi, acolo unde este cazul, ratificarea Statutului Curţii Penale Internaţionale.
Totodată, în deschiderea Conferinţei, preşedinta Societăţii Române de Cruce Roşie, Mihaela Geoană, a subliniat importanţa pe care acest organism o acordă cooperării cu instanţa de la Haga. La rândul său, Simona Maya Teodoroiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a prezentat modul în care prevederile Noului Cod Penal român preiau şi implementează prevederile Statutului de la Roma al CPI în legislaţia penală română internă, a menţionat faptul că ratificarea Amendamentelor de la Kampala se află pe lista priorităţilor legislative din acest an a Ministerului Justiţiei şi a amintit intenţia de elaborare a unei legi de cooperare a autorităţilor române cu CPI.
Informaţii suplimentare:
Curtea Penală Internaţională (CPI) este prima şi totodată singura instanţă penală internaţională permanentă. Această instituţie a fost înfiinţată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat la data de 17 iulie 1998, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. În prezent, 122 de state sunt părţi la Statutul CPI. CPI este complementară jurisdicţiilor penale naţionale, competenţa acesteia incluzând crimele cele mai grave care privesc ansamblul comunităţii internaţionale.
România este în mod tradiţional un susţinător al justiţiei penale internaţionale. Prin vocea ilustrului diplomat şi jurist Vespasian Pella, România a pledat încă din perioada interbelică pentru înfiinţarea unei jurisdicţii penale internaţionale cu caracter permanent în sprijinul păcii şi stabilităţii în lume.
România a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale la data de 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002, fiind printre primele 60 de state care au întreprins acest demers, făcând astfel posibilă intrarea în vigoare a Statutului.
În cursul anului 2013, România a deţinut poziţia de co-facilitator al Planului de acţiune pentru universalitatea şi punerea în aplicare completă a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale. În această calitate, România a organizat, la Bucureşti, Haga şi New York, o serie de evenimente menite să promoveze Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale şi activitatea acestei instanţe penale internaţionale, care au inclus vizita la Bucureşti a Preşedintelui Curţii Penale Internaţionale, E.S Sang-Hyun Song. Aceste acţiuni au fost completate cu demersuri diplomatice la nivel bilateral, menite a promova universalitatea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale.