CSAT a aprobat bugetul de stat "pentru primul an de război", pentru perioada 2014 - 2016, conceput ca parte integrantă în ansamblul de măsuri care se stabilesc pe timp de pace pentru satisfacerea cerinţelor de apărare, concomitent cu asigurarea continuităţii activităţii, în caz de război.
Vizualizări 6

 Potrivit comunicatului de presă remis la finalul şedinţei CSAT, bugetul de stat pentru primul an de război, valabil în perioada 2014 – 2016 a reprezentat o temă analizată în cadrul şedinţei Consiliului, membrii Consiliului aprobând structura acestuia, ”conceput ca parte integrantă în ansamblul de măsuri şi acţiuni care se stabilesc şi se realizează pe timp de pace pentru satisfacerea cerinţelor de apărare, concomitent cu asigurarea continuităţii activităţilor economico-sociale în caz de mobilizare sau război”.

De asemenea, actualizarea Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare a reprezentat o altă temă analizată şi aprobată de către membrii Consiliului, aceasta în contextul solicitărilor formulate de către forţele din cadrul sistemului naţional de apărare.

Membrii CSAT nu au căzut însă de acord asupra bugetelor instituţiilor din sistemul de apărare a României: armata, internele şi serviciile secrete. Banii vor fi alocaţi numai după ce se stabileşte întregul buget. Proiectul pentru Bugetul de război al României a fost aprobat în cadrul CSAT. Este vorba despre o simulare prin care autorităţile române află care este necesarul de bani şi resurse pentru că România să poată fi mobilizată în cadrul unui conflict armat. Bugetul se calculează o dată la 4 ani şi nu presupune retragerea de bani din visteria statului. Fiecare instituţie care participa la apărarea României a avut timp să trimită lista cu resursele de care are nevoie. De exemplu, armata română cere carburanţi, alimente şi muniţie în cantităţi mult mai mari decât cele cumpărate pe timp de pace.

Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii poate cere bani pentru cumpărarea de medicamente şi consumabile. Pe scurt, fiecare instituţie de stat îşi stabileşte necesarul pentru a putea funcţiona pe timp de război. La final, ministerul finanţelor trage linie şi spune de câţi bani este nevoie pentru că România să se poată mobiliza. Toate aceste măsuri vin pe fondul unei situaţii tensionate în regiune, o altă tema a CSAT. Criză din Ucraina afectează securitatea maritimă şi aeriană, economică şi creşte riscurile apariţiei unor atentate teroriste. La CSAT s-a discutat şi despre trupele pe care România le trimite în 2015 în Afganistan. CSAT a analizat bugetele Ministerului apărării, de interne, SRI , SIE STS şi SPP care însă nu au fost avizate. Vor fi luate din nou în discuţie după ce tot bugetul va fi stabilit.
 

 

Cât de util a fost acest articol?

Faceți clic pe o stea pentru a-l evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această postare.

Autor:

Liliana Costache

See author's posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Cseke Attila: Avem nevoie de guvern cu puteri depline pentru a face rectificare bugetară. În bugetul pe 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile pentru serviciile de ambulanţă şi Unităţile de Primiri Urgenţe

Cseke Attila: Avem nevoie de guvern cu puteri depline pentru a face rectificare bugetară. În bugetul pe 2026 nu sunt acoperite toate cheltuielile pentru serviciile de ambulanţă şi Unităţile de Primiri Urgenţe

septembrie 9, 2026 Autor: Andu Scarlat
Actele normative adoptate în ședința  Guvernului României din 5 iunie 2026

Actele normative adoptate în ședința  Guvernului României din 5 iunie 2026

iunie 6, 2026 Autor: Andu Scarlat