Școala profesională este alternativa pragmatică pentru cei 541.244 de persoane fără școala absolvită, din care 245.387 de persoane analfabete în România. Aceasta este realitatea surprinsă de ultimele date oficiale disponibile la Institutul Național de Statistică.
Reîntoarcerea la școală este o necesitate pentru acești români, pentru întreaga noastră societate. Continuarea studiilor în diferite forme de învățământ precum școlile profesionale, școlile de meserii sunt soluții realiste. Mileniul trei nu ne va ierta dacă această stare de lucru va continua: un cetățean fără studii, fără cultură generală, fără aptitudini exersate și verificate prin diplomă este o reală problemă a noastră, a tuturor.
Există multe piedici pentru cei care vor să își continue studiile — care țin de lipsa banilor sau de vârstă—, dar există în mod aberant și bariere de mentalitate.
Reîntoarcerea la școala gimnazială și liceu, după caz, este o altă alternativă la dispoziția doritorilor. Am discutat cu o mamă care la aproape 40 de ani își dorește să se reîntoarcă la liceu și să-și susțină bacalaureatul. În cazul ei concret, sistemul de învățământ public românesc a fost tare antipatic. În loc să fie în mod direct, uman, sufletește, sprijinită să se reîntoarcă în școală pentru a-și termina studiile, răspunsul secretariatului a fost dezarmant: ‘pe unde ai hălăduit până acum? ce te-a apucat?…’ pe un ton superior care te îmbie mai degrabă să întorci spatele școlii decât să-i treci pragul.
În situații similare în țările dezvoltate, precum SUA, răspunsul liceului este ‘ne bucurăm mult să reveniți! Este un moment de bucurie pentru noi și pentru dumneavoastră și vom organiza o petrecere de reintegrare în școală care să vă celebreze decizia!’. E o mare diferență de atitudine care se naște din dragul pentru școală și care entuziasmează pe cei care doresc să-și termine studiile, indiferent de vârstă.
Mulți cred că părăsirea timpurie a școlii este o problemă specifică etniei rome. Realitatea este alta: 70% dintre cei fără școala absolvită sunt de etnie română, 18% sunt romi, 4% sunt maghiari, iar restul sunt de altă etnie. Românii rămân dominanți și în rândul persoanelor analfabete, dar crește ponderea etniei rome. Așadar, 62% dintre analfabeți sunt români, 27% sunt de etnie romă, 4% maghiari, iar restul alte etnii.
Cel mai mare număr de persoane fără școala absolvită se înregistrează în județele Iași (21.319 persoane), Bacău (19.306) și Dolj (19.204). La polul opus se situează județele Caraș-Severin (6.663), Hunedoara (7.270) și Covasna (7.271).
Cei mai mulți analfabeți găsim în județele Giurgiu (10.161), Călărași (9.795) și Teleorman (9.226). Cel mai mic număr de persoane analfabete se înregistrează în județele Caraș-Severin (2.688), Sibiu (2.753) și Alba (3.194).
Tabel nr.1. Topul județelor în funcție de numărul persoanelor peste 10 ani fără școala absolvită
Nr. Crt./Județ/Persoane fără școală absolvită
1. IAȘI 21319
2. BACĂU 19306
3. DOLJ 19204
4. GALAȚI 18359
5. BIHOR 18166
6. CONSTANȚA 17785
7. PRAHOVA 17113
8. SUCEAVA 16869
9. DÂMBOVIȚA 16587
10. MUREȘ 16538
11. CĂLĂRAȘI 16147
12. TELEORMAN 15577
13. MUNICIPIUL BUCUREȘTI 15006
14. VASLUI 14928
15. BUZĂU 14703
16. BOTOȘANI 14669
17. TIMIȘ 14397
18. IALOMIȚA 14339
19. CLUJ 13879
20. OLT 13877
21. MARAMUREȘ 13173
22. VRANCEA 12969
23. GIURGIU 12771
24. NEAMȚ 12078
25. SATU MARE 11438
26. ARGEȘ 11382
27. ILFOV 11317
28. BRAȘOV 11279
29. BRĂILA 10596
30. VÂLCEA 10125
31. MEHEDINȚI 9274
32. ARAD 8512
33. SIBIU 8462
34. BISTRIȚA 8379
35. ALBA 8328
36. GORJ 8238
37. TULCEA 8153
38. SĂLAJ 7469
39. HARGHITA 7329
40. COVASNA 7271
41. HUNEDOARA 7270
42. CARAȘ-SEVERIN 6663
TOTAL 541244
Sursa: INSSE, iulie 2016
Tabel nr. 2. Topul județelor în funcție de numărul persoanelor analfabete
Nr. Crt./Județ/Persoane analfabete
1. GIURGIU 10161
2. CĂLĂRAȘI 9795
3. TELEORMAN 9226
4. BIHOR 9110
5. IAȘI 9051
6. BACĂU 8806
7. MUREȘ 8498
8. GALAȚI 8284
9. CONSTANȚA 8106
10. DOLJ 8106
11. DÂMBOVIȚA 8093
12. IALOMIȚA 8082
13. VASLUI 7467
14. PRAHOVA 7075
15. BUZĂU 6817
16. VRANCEA 6637
17. ILFOV 6344
18. BOTOȘANI 6281
19. TIMIȘ 5854
20. SUCEAVA 5696
21. OLT 5566
22. BRĂILA 5321
23. MEHEDINȚI 4876
24. CLUJ 4873
25. SATU MARE 4655
26. NEAMȚ 4464
27. ARGEȘ 4368
28. TULCEA 4343
29. MARAMUREȘ 4234
30. COVASNA 4024
31. ARAD 3920
32. GORJ 3906
33. BISTRIȚA 3902
34. VÂLCEA 3743
35. SĂLAJ 3669
36. BRAȘOV 3505
37. MUNICIPIUL BUCUREȘTI 3342
38. HUNEDOARA 3324
39. HARGHITA 3228
40. ALBA 3194
41. SIBIU 2753
42. CARAȘ-SEVERIN 2688
TOTAL 245387
Sursa: INSSE, iulie 2016
Andreea Paul
Prim-Vicepreședinte al PNL
Autor:
