Bună ziua. Voi susține o declarație de presă, tema fiind Republica Moldova, evoluțiile din spațiul estic, cu specială privire la Ucraina.

 Voi începe prin a duce mai departe şi a transmite o serie de informaţii suplimentare legate de anunţul primului ministru privind vizita pe care o va efectua la 27 august în Republica Moldova. Este o vizită care transmite, pe de o parte, un semnal politic foarte clar, consistent şi consecvent de susţinere din partea Guvernului Romaniei, din partea Romaniei, statului român, susţinere pentru Republica Moldova şi destinaţia sa europeană. Această vizită va marca, între altele, un moment, aş spune, istoric. Este vorba de lansarea şi devenirea funcţională a gazoductului Iaşi-Ungheni, va fi pentru prima dată în istoria de dată mai recentă a Republicii Moldova, după 27 august 1991, când Republica Moldova va importa gaz de la vest şi nu doar de la est. Nu este doar o măsură de sprijin politic. Este o acţiune concretă, care va permite pas cu pas, gradual, consolidarea independenţei energetice atât de necesare oricărui stat, cu atât mai mult în cazul Republicii Moldova. Vreau să vă anunţ faptul că acest gazoduct va fi lansat, bineînțeles, de cei doi prim-miniştri, primul ministru al României, domnul Victor Ponta, de domnul Iurie Leancă, primul ministru al Republicii Moldova, în prezenţa comisarului european pentru energie, domnul Oettinger, care are prevăzută şi o serie de întâlniri bilaterale cu cei doi prim-miniştri. Vreau, pe de altă parte, să vă informez că, în baza mandatului pe care l-am primit din partea primului ministru al României, din partea Guvernului, în mod constant, inclusiv în ultimele reuniuni ale Consiliului Afaceri Externe, reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale UE, desfăşurate de obicei la Bruxelles, am susţinut foarte clar şi e o poziţie împărtăşită de colegii europeni, necesitatea de a acorda întregul sprijin necesar, în aceste momente complexe, complicate, atât Republicii Moldova, dar şi celorlalte două state din Parteneriatul Estic al UE, Ucraina şi Georgia, care au semnat acorduri de asociere şi acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeană, să acordăm tot sprijinul la nivelul UE, la nivelul statelor membre, deci şi Romaniei, şi, în primul rând, Comisia Europeană, în faţa măsurilor de retorsiune, de embargo, absolut nejustificate, pe care Federaţia Rusă le-a adoptat împotriva celor care au dorit să aleagă această direcţie în mod liber şi suveran. Pot să vă spun că acţiunea UE şi a Comisiei Europene şi la solicitarea României a fost, de la bun început, o acţiune foarte consistentă. Vă aduc aminte, prima măsură adoptată cu mai multe luni în urmă de Federaţia Rusă, acel embargo împotriva vinurilor moldoveneşti, atunci, la iniţiativa României, în interiorul Consiliului Afaceri Externe. Comisia Europeană a adoptat acel mecanism de compensare. Odată cu intrarea în vigoare, anticipată, a acordului de liber schimb pentru Republica Moldova de la 1 septembrie, deci mult timp înainte de ratificarea acestui acord de către statele membre, acordul privind liberul schimb economic, deci va intra în vigoare în mod anticipat, ceea ce va permite intrarea pe piaţa europeană a produselor moldoveneşti. Este un lucru extrem de important, România a susţinut intrarea anticipată în vigoare a acestui acord. Pe de altă parte, vreau să vă spun că în premieră, subliniez, nu s-a mai întâmplat până acum acest lucru, reuniunea Grupului de prieteni europeni ai Republicii Moldova, deci reuniunea miniştrilor de externe UE pe relaţia cu Uniunea Europeană, grup care este coprezidat de România, prin ministrul de externe, şi de către Franţa, va fi organizată la 1 septembrie la Chişinău – subliniez, este pentru prima oară când se întâmplă acest lucru; astfel de grupuri funcţionează şi pe relaţia cu Ucraina, cu Georgia. De obicei, aceste reuniuni au loc la sediul UE, fie la Bruxelles, fie la Luxemburg. Am reuşit să convingem, şi având mandatul premierului, să facem demersurile necesare şi să convingem miniştrii europeni să organizăm această reuniune în premieră în capitala unei ţări partenere, la Chişinău – încă o dată, 1 septembrie. Este o reuniune la care vor participa miniştrii de externe ai UE, gazda fiind, bineînţeles, ministrul moldovean de externe, Natalia Gherman, şi va constitui un semnal politic extrem, extrem de clar de susţinere pentru acest guvern proeuropean de la Chişinău, înaintea unei perioade electorale, pentru că vor urma alegerile parlamentare din Republica Moldova, şi într-un context în care Republica Moldova se confruntă cu o serie de măsuri, de provocări la adresa stabilităţii sale interne şi securităţii naţionale, aş spune. De asemenea, iarăşi o informaţie în premieră: ca în fiecare an, vom organiza, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, Zilele Diplomaţiei Româneşti, întâlnirea cu ambasadorii, consulii generali. Voi avea invitaţi şi au confirmat prezenţa în acest an, în perioada 27-29 august, cei trei miniştri ai afacerilor externe din statele partenere, ale Parteneriatului Estic, mă refer la miniştrii de externe moldovean, ucrainean şi georgian, vor veni la Bucureşti. Este şi o confirmare, aş spune, a rolului pe care România l-a jucat în ultimul an – an şi jumătate, şi mai ales în ultimele luni, pentru a susţine traseul european al acestor state. Să nu uităm faptul că România a fost, la iniţiativa Guvernului, primului ministru, Ministerului Afacerilor Externe, a fost primul stat membru care a ratificat, dintre toate statele membre UE, a ratificat acordurile de asociere, liber schimb economic pentru cele trei state, pe care le-am menţionat. În ceea ce priveşte evoluţiile dramatice, în continuare, din Ucraina, aş vrea să fac o serie de precizări pentru a clarifica lucruri care au mai fost vehiculate în ultima perioadă, în special de voci politice, unele aflate, practic, în precampanie sau în campanie electorală prezidenţială, care dovedesc foarte multă neştiinţă. Au fost solicitări adresate Guvernului, premierului, Ministerului Afacerilor Externe privind poziţia, modul în care să ne exprimăm această poziţie în relaţia cu partenerii europeni, euroatlantici sau la nivelul opiniei publice, inclusiv formule de genul “Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe să se aibă o poziţie coordonată cu Uniunea Europeană şi cu NATO”. Acest gen de afirmaţie dovedeşte foarte multă neştiinţă. În primul rând, România nu se coordonează cu Uniunea Europeană şi cu NATO. România este Uniunea Europeană şi este NATO. Noi suntem, în interior şi alături de aliaţi şi de parteneri europeni şi euroatlantici, întotdeauna am contribuit am contribuit efectiv la adoptarea deciziilor inclusiv în materie de sancţiuni la adresa Federaţiei Ruse, pentru anexarea ilegală a Crimeii şi pentru acţiunile de destabilizare în estul Ucrainei. Altfel spus, România şi eu, ca ministru al afacerilor externe, eu sunt cel care am participat la Consiliul Afaceri Externe, având mandatul primului ministru, având aprobarea şi liniile directoare, pentru a fi extrem de activi în a stabili acele decizii, care spun foarte scurt: avem toate motivele să sancţionăm Federaţia Rusă şi au fost adoptate o serie de măsuri sancţionatorii până acum împotriva acelor actori politici sau entităţi economice şi comerciale responsabile de acţiunile de destabilizare din estul Ucrainei şi anexarea ilegală a Crimeii. Fac aceste precizări, pentru că România a contribuit efectiv şi poate fiind lucruri mai puţin spectaculoase cele comunicate de la Ministerul de Externe, mai puţine au fost preluate în presa română, dar vreau să ştiţi, sper să avem mai mult succes de aici, de la Guvern, toată această poziţie a României, care vreau să subliniez acest lucru, ca Guvern, Minister al Afacerilor Externe, ne coordonăm – subliniez – permanent cu partenerii europeni, cu SUA şi contribuim la adoptarea acestor decizii. Rolul României este, aş spune, extrem de clar, este apreciat la nivelul partenerilor noştri europeni, SUA, iar principiile după care ne ghidăm sunt foarte clare şi acest lucru face parte din mandat. Câtă vreme Federaţia Rusă nu întreprinde cu adevărat măsuri care se impun pentru dezescaladare, pentru a rupe orice fel de legătură cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei, pentru a înceta transferul de armament, echipament militar şi de oameni, pentru a-i susţine pe separatişti, vom acţiona în continuare pentru consolidarea regimului de sancţiuni. Exprim speranţa că discuţiile purtate în cursul acestui week-end, la Berlin, şi care vor continua în formatul respectiv, vor conduce, în final, la o soluţie politică. Dar poziţia Guvernului Romaniei şi a noastră este extrem de clară din acest punct de vedere, cu sublinierea faptului – şi acest lucru este adresat tuturor actorilor internaţionali, începând cu Federaţia Rusă – cu toţii trebuie să respectăm relaţiile internaţionale, şi nu cu selectivitate, principiile fundamentale ale dreptului internaţional, integritatea teritorială, suveranitatea statelor. În cazul respectiv vorbim de Ucraina, vorbim de Republica Moldova cu situaţia transnistreană, şi aşa mai departe. Deci, ce voiam să subliniez, este că evoluţiile din spaţiul estic reprezintă o prioritate pentru Guvernul României, pentru primul ministru, pentru Ministerul Afacerilor Externe, iar aici poziţia României este nu doar extrem de activă, este extrem de bine coordonată cu partenerii europeni, euroatlantici, dar noi suntem cei care contribuim alături de alţii la ceea ce am adoptat ca decizii. Şi vă spun că parte, aş spune semnificativă, din anumite decizii adoptate în ultimele luni, se datorează Romaniei şi Guvernului României. Evident că există un dialog interinstituţional în acest stat, pentru că în materie de securitate naţională, indiferent de bătălia politică, care se poartă în plan intern, trăim în democraţie, există un dialog interinstituţional şi tot ceea ce facem facem pentru a exprima o poziţie unitară, dincolo de anumite accente mai stridente în retorica politică internă, de a exprima o poziţie unitară a statului român. Am vrut să fac aceste precizări, şi evident că vă vom informa în continuare în legătură cu o serie de acţiuni concrete pe care le vom desfăşura în săptămânile şi lunile următoare în ceea ce priveşte Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, inculsiv cu ocazia Zilelor Diplomaţiei, cu ocazia prezenţei celor trei miniştri ai afacerilor externe din cele trei state.

Va fi un moment, cred eu, semnificativ, pentru diplomaţia romanească. Vă mulţumesc foarte mult!

Cât de util a fost acest articol?

Faceți clic pe o stea pentru a-l evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această postare.

Autor:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *