Unde ne sunt valorile? La UPIT, pentru funcţia de rector al universităţii, în turul II au ajuns un mason şi un farsor. Ce să alegi din cei doi? De ce trebuie să alegem mereu dintre două rele? Votanţii de la UPIT au decis: farsorul e câştigător!
Facem o scurtă caracterizare a celor doi. Cu toate relele la vedere!
Candidatul pentru funcţia de rector, conf. univ. Dumitru Chirleşan, este acuzat de deturnare de fonduri prin ONG-ul “Grupul pentru Integrare Europeană” (GIE), zis farsorul.
Iniţial, Dumitru Chirleşan a afirmat că este o eroare la mijloc fiind vorba de o banală traducere.
În documentele prezentate de Institutiilestatului.ro, în urmă cu o săptămână, în articolul "Falsuri grosolane în contractele de la UPIT", şi de-o parte şi de alta semnează Dumitru Chirleşan. În engleză, “în numele Grupul” devine “in the name of the University of Pitesti”.
Despre Nicole Brînzea s-au scris sute de pagini. Presa a dezvăluit, de-a lungul timpului, multe nereguli. Şi ce? Brînzea vrea să fie iar mare şef!
Extrase din presă:
Începând cu data de 27.05.2013, Nicolae Brînzea îndeplinește următoarele funcții cumulate: conferențiar universitar la Universitatea din Pitești, Președinte al Senatului Universitar al Universității din Pitești și Director Executiv al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Un reprezentant al Biroului de presă al Universității din Pitești ne-a confirmat că Nicolae Brînzea este în continuare președintele Senatului Universității, predând și cursuri la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Departamentul de Teologie, din cadrul aceleiași Universități. De altfel, site-ul Universității oferă toate datele despre președintele Senatului, conferențiar universitar dr. Nicolae Brînzea.
Prin urmare, domnului Brînzea nu i s-a suspendat contractul de muncă la Universitate și stă cu fundul în două funcții de conducere, la două instituții publice. Cu siguranță inspectorii ANI vor avea ceva de lucru la cazul domnului Brînzea. Acesta este la ora actuală atât director Executiv al unei instituții publice de interes național cât și Președinte al Senatului Universității din Pitești, unde în conformitate cu codul Muncii, contractul i-ar fi trebuit suspendat (prin urmare nu ar fi trebuit să mai dețină nici o funcție pe perioada detașării sau să încaseze vreun în baza contractului de muncă suspendat de Universitatea din Pitești), începând cu 27.05.2013.
Probleme mai vechi cu detașarea
Publicația „Atitudine în Argeș“ relata în iunie 2013 despre modul în care Nicolae Brînzea, fost vicar eparhial în Argeș, fusese îndepărtat de Marga atât de la Ministerul de Externe cât și de la ICR , tot din motive de detașare cu probleme. „I-a expirat contractul în calitate de consilier MAE. În ceea ce privește funcția sa în cadrul ICR, domnul Brânzea ar putea lucra de pe altă poziție, însă doar domnia sa va hotărî dacă o va face. Din 2011 i-a expirat detașarea. Acum, depinde și de activitatea dumnealui, mai ales că acesta deține și funcția de președinte al Senatului Universității Pitești. Era obligat de Universitatea Pitești să clarifice situația detașării și nu putea să aibă și altă funcție“, a declarat Andrei Marga pentru publicația argeșeană. În apărarea sa, Nicolae Brânzea a declarat pentru aceeași publicație din Argeș: „Nu există nicio incompatibilitate. Vă dau două exemple: d-na Ecaterina Andronescu este președinte de Senat, este și deputat, dar mai are și alte funcții. Iar funcția pe care eu o am aici este una de strategie nu de conducere. Oricum, domnu’ Marga, săracu, cu legislația… Dumnealui este filosof..Acum lucrez în MAE; ocup o funcție în minister la Departamentul Românilor de Pretutindeni. Iar la ICR, o să vedeți că vor fi niște probleme pentru modul cum este gestionat!“ Sărac cu legislația este și domnul Brînzea, care habar nu are săracul de faptul că doamna Andronescu se luptă prin instanțe cu acuzațiile de incompatibilitate și are mari șanse să piardă.
Mason de rang înalt?
După ce a ocupat funcția de ministru secretar de stat la Ministerul Culturii și Cultelor în vremea guvernării Năstase, Nicolae Brânzea s-a stabilit în Pitești, unde a devenit vicar și unul dintre sfătuitorii Înalt Preasfinției Sale Calinic Argeșeanul. Nu a durat însă mult până să intre în dizgrațiile ÎPS Calinic, care, după dezvăluirile din presa locală privind statutul de mason al vicarului episcopal, l-a dat afară din cadrul Episcopiei Argeșului și Muscelului, potrivit unui articol publicat de ziuanews în iulie 2012. Brînzea a apărut într-unul dintre cele mai somptuoase ritualuri de inițiere a „fraților“ aflați în Templul Supremului Consiliu de grad 33 și Ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România. Cu toate că vicarul a negat orice implicare într-o lojă masonică, documente speciale informative ale Ordinului Cavalerilor „Rosa Cruce“ atestă activitatea acestuia în organizația de elită. În Buletinul Informativ al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România, din iulie-august 2007, Nicolae Brânzea este înfățișat, alături de frați, luând parte la ceremonia de inițiere. Conform aceluiași articol, „În cadrul ceremoniei, preotul Nicolae Brânzea își avea locul ocupat în partea din dreapta a Orientului, rândul doi. Acesta a renunțat la veșmintele bisericești pentru a îmbrăca șorțul – parte a costumației specifice de mason. Veșmintele purtate de Brânzea indică un grad superior – minim 30, suficient pentru a-i asigura locul onorabil din așa-numitul „templu“ de rit scoțian“. De asemenea, un decret datat ianuarie 2007, ocazionat de numirea dezvoltatorului imobiliar Cătălin Laurențiu Hanu (mason de grad 33) din capitală în funcția de președinte al Suveranului Capitul General al Principilor Cavaleri de Rosa Croce preconiza delegarea unui număr de șapte frați, ca și reprezentanți ai ritului scoțian antic și acceptat din România, printre ei fiind menționat și Nicolae Brînzea, ca responsabil pe Valea Argeș- Dâmbovița.
Preotul și limuzina
Potrivit declarației de avere, Brînzea este unul dintre cei mai bogați slujitori ai Domnului din România. Conform aceluiași document, Nicolae Brânzea este posesorul a zeci de hectare de terenuri agricole și forestiere, deține trei case locuit în București și Piteși, alte două apartamente . Tot în declarația sa de avere figurează și un Lexus, mașină al cărei preț e situat între 50 000 și 100 000 de euro, în funcție de dotări.
Autor:
