S-a intonat imnul României, Ionicã şi-a pus faţa de funeralii şi a ascultat plin de patriotism. Nu c-ar fi murit cineva, dar cei care-l cunosc suficient de bine pe edilul Piteştiului, ştiu cã acesta nu poate afişa decât douã-trei expresii: una de înmormântãri şi parastase, alta de tensiune şi nervi, iar alta de fericire (o datã la patru ani, dupã alegeri). Aşadar azi, ne-am lãmurit.
Forţat de împrejurãri, primarul s-a vârât în Hora Unirii. “Hai sã dãm mânã cu mânã/ Cei cu inima românã… ”. Dacã era una mai sãltãreaţã, poate s-ar mai fi descurcat, dar aşa… Mai greu! A uitat chiar şi cã trebuie sã se ţinã de mânã cu cei cu care juca, astfel cã a arãtat mai degrabã ca un paraşutat la eveniment, decât ca un primar de municipiu. La anu’, poate fi mai bine!


