Şi cum spiritul de turmă este foarte bine dezvoltat la noi, aşa am căzut şi noi în păcatul micilor de la Deduleşti.
Am oprit, am stat la o masă, plină de firimituri şi am comandat micii.
Un ospătar, plictisit de atâta clientelă, ne-a aruncat pe masă tacâmurile şi pâinea, după care a plecat după mici.
Aceştia stăteau la încălzit pe o tavă, lângă grătar. A pus micii în farfurie, cartofii lângă şi în drum spre masa nostră a oprit să ia şi o colegă un cartof din farfuriile care urma să ni le arunce pe masă.
I-o fi fost foame!, ne-am zis mărunt în barbă. Am trecut şi peste masa murdară şi peste cartoful pai şutit din farfurie, sperând că masa va fi suficient de copioasă încât să uităm de micile neplăceri provocate de ospătar.
De unde? Micii au fost aproape reci, cartofii la fel…
La final, ne-am propus ca şi bacşişul să fie pe măsură. Adică 0 lei. Cerem nota, vrem să plătim şi să plecăm.
Vine ospătarul cu un calculator de buzunar, face calculul şi ne spune suma. Pleacă, dar se întoarce în două minute. Banii erau pe masă. S-a repezit în ei, întrebând: "Opresc de aici?". "Da, dar doar după ce ne aduceţi şi bonul fiscal", a venit răspunsul nostru.
Deranjat maxim, a plecat după bon. A durat mult. Am crezut că este coadă la casa de marcat, dar ne-am liniştit repede. Toată lumea în jurul nostru plătea după calculele făcute de ospătar. Nimeni nu cerea bon. Ne-am dat seama că acel restaurant nu au mai scos un bon fiscal de multă vreme.
În timp ce ANAF verifică la sânge restaurantele din Piteşti, la doar câteva zeci de km evaziunea fiscală e în floare.
Autor:
