Constantin Pănescu, O­vidiu Marian Ilinca, Nar­cis Popescu, Nicolae Că­tălin Cristea şi pri­ma­rul suspendat al co­mu­nei Bradu, Florin Fră­ti­că sunt acuzaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucu­reşti susţin că afaceriştii argeşeni ar fi prejudiciat statul cu peste 100 de milioane de lei.

Iată referatul procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti:

" În perioada 2010 – 2014, numitul Pănescu Cons­­tantin, în baza aceleiaşi re­zo­luţiuni infracţionale, în calitate de administrator al SC Alcadibo Trading SA şi SC Metabet CF SA, a înregistrat în documentele fi­nanciar-contabile şi în docu­men­tele justificative fiscale operaţiuni nereale de achiziţii de bunuri de pe teritoriul naţional, de la societăţi comerciale cu comportament de tip-fantomă controlate de acelaşi grup de persoane, în acest fel sus­trăgîndu-se de la plata taxei pe valoare adăugată aferentă achi­zi­ţiilor nereale, în cuantum de 3.217.037 lei, şi a  impozitului pe profit aferent cheltuielilor nereale, în cuantum de 2.144.691 lei. În sco­pul disimulării provenienţei, circuitului şi proprietăţii asupra su­melor de bani (în cuantum de 13.404.324 lei) obţinute din a­ceste activităţi ilicite, acestea au fost transferate prin mai multe cir­cuite fiscale frauduloase (utili­zînd transferuri succesive prin societăţi cu comportament de tip-fantomă), pînă la retragerea lor în numerar din societăţile cu comportament de tip-fantomă care închid cir­cui­te­le financiare. Activitatea infrac­ţio­nală s-a derulat în mod cons­tant până în anul 2014.

În 2010, Pănescu a înregistrat în contabilitatea SC Al­cadibo Tra­ding achiziţii nereale. S-a stabilit că aceste tranzacţii fictive au fost făcute pe un circuit între firmele celor cinci suspecţi din judeţul nostru, dar şi cu firme ale celorlalţi inculpaţi din dosar, oameni de a­faceri din alte jdueţe. Între cei 12 inculpaţi din dosar existau legături de afaceri, fiind emise facturi de a­chiziţii de pe o firmă pe alta.În cursul anului 2010, a înregistrat  în evidenţele con­ta­bile şi în do­cu­mentele justificative ale SC Alca­dobo Trading SA a­chiziţii nereale în cuantum de 698.435 lei de la SC T C A C SRL. În cursul anului 2011 a înregistrat  în evidenţele con­tabile şi în do­cumentele jus­tificative ale SC A T SA achiziţii nereale în cuantum de 557.907 lei de la SC T C A C SRL, achiziţii nereale în cuantum de 1.958.075  lei de la SC T T D SRL şi achiziţii nereale în cuantum de 224.896 lei de la SC P D C SRL….

În perioada 2011 – 2012, în scopul retragerii sumelor în numerar de că­tre societăţile de pe circuitul fi­nanciar şi sustragerii acestor su­me din circuitul civil licit, a trans­ferat din conturile SC Alcadibo Tra­ding SRL suma de 7.968.543 lei, provenită din săvîrşirea in­frac­ţiunilor de evaziune fiscală, către SC T T D SRL, SC P D C SRL, SC N M L SRL şi SC O B C SRL, din conturile cărora sumele au fost retrase numerar sau au fost trans­ferate ulterior pe lanţuri de so­cie­tăţi de tranzit şi societăţi cu com­portament de tip-fantomă, de unde au fost retrase numerar, ast­fel fiind disimulate provenienţa, cir­cuitul şi proprietarul real al ba­nilor. În perioada 2011 – 2012, în sco­pul retragerii sumelor în nu­merar de către societăţile de pe circuitul financiar şi sustragerii acestor sume din circuitul civil licit, a transferat din conturile SC Meta­bet  CF SA  suma de 583.353 lei, provenită din săvîrşirea infrac­ţiu­nilor de evaziune fiscală, către SC T T D SRL, SC N M L SRL şi SC O B C SRL din conturile cărora su­­mele au fost retrase numerar sau au fost transferate ulterior pe lan­ţuri de societăţi de tranzit şi so­ci­e­tăţi cu comportament de tip- fan­­tomă de unde au fost retrase nu­merar, astfel fiind disimulate pro­­ve­nienţa, circuitul şi pro­pri­e­tarul real al banilor. 

În perioada 2010 – 2014, numitul Ilinca Ovidiu Marian, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, în calitate de administrator de drept al SC A E P M O SRL, a înregistrat în do­cumentele financiar-contabile şi în documentele justificative fiscale o­peraţiuni nereale de achiziţii de bunuri de pe teritoriul naţional, de la societăţi comerciale cu comportament de-tip fantomă, controlate de acelaşi grup de persoane, în acest fel sustrăgîndu-se de la plata taxei pe valoare adăugată aferente achiziţiilor nereale, în cuantum de 6.448.613 lei, şi a impozitului pe profit aferent cheltuielilor nereale, în cuantum de 4.299.075 lei. În scopul disimulării provenienţei, circuitului şi proprietăţii asupra sumelor de bani (în cuantum de 26.869.222 lei), obţinute din aceste activităţi ilicite, acestea au fost transferate prin mai multe circuite fiscale frauduloase, pînă la retragerea lor în numerar din societăţile cu comportament de tip-fantomă care închid circuitele financiare. Activitatea infracţională s-a derulat în mod constant pînă în anul 2014.


Ac­ti­vitatea numitului Frătică Dumitru a fost constantă pînă în anul 2014 şi se desfăşoară şi în prezent, du­pă cum urmează: în perioada 2010 – 2014, în calitate de admi­nis­trator de fapt al SC A E P M O SRL, a înregistrat în documentele financiar-contabile şi în docu­men­tele justificative fiscale operaţiuni nereale de achiziţii de bunuri de pe teritoriul naţional, de la societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, controlate de acelaşi grup de persoane, în acest fel sustrîgîndu-se de la plata taxei pe valoare adăugată aferentă a­chi­ziţiilor nereale în cuantum de 6.448.613 lei şi a impozitului pe profit aferent cheltuielilor nereale în cuantum de 4.299.075 lei. În sco­pul disimulării provenienţei, circuitului şi proprietăţii asupra su­melor de bani (în cuantum de 26.869.222 lei), obţinute din a­ces­te activităţi ilicite, acestea au fost transferate prin mai multe circuite fiscale frauduloase, pînă la retra­gerea lor în numerar din socie­tăţile cu comportament de tip-fan­tomă care închid circuitele finan­ciare.

În perioada 2009 – 2014, Frătică Dragomir Tu­dor Flo­rin, persoană care con­tro­­lează în fapt SC T A P SRL, SC A N O 2000 SRL, SC V A S SRL, SC A E P M O SRL, împreună cu Ungheanu Ion, Cristea Ni­colae Cătălin şi Po­pes­cu Narcis, au hotă­rât să cre­eze şi să admi­nis­treze mai multe circuite de so­cie­tăţi comerciale cu com­porta­ment de tip-fantomă, pe care le-au în­fiinţat sau le-au preluat cu ajutorul nu­miţilor Nistor Adrian, Voica Flo­ricel, Papp Dragomir Norbert, Pe­tre Constantin, Bloju Marian Da­niel, Glina Ştei Laurenţiu Ştefan, Ro­şoagă Florin Marius, San­da George Eduard, Mo­ţes­cu Mihail, Matei Daniel Iordan, Lipoşteanu Cris­ti­nel (n.r. – recent, condam­nat într-un alt dosar al DNA Piteşti pentru afaceri ilegale cu petrol), iar ulterior le-au folosit pentru emi­terea de documente justificative ne­reale, în care erau consemnate operaţiuni comerciale, şi pentru re­tragerea de bani în numerar, folosind în acest sens borderouri de a­chiziţii de la persoane fizice ca­re conţineau date false de i­dentificare. În acest sens, împreună cu Ungheanu Ion, Cris­tea Nicolae Cătălin şi Popescu Narcis, foloseau societăţile de tip-fantomă, care aveau obiect de ac­tivitate apropiat cu cel al bene­ficiarilor, pentru a înregistra achi­ziţii nereale pentru societăţile lor sau negociau cu alte societăţi car­e doreau să îşi diminueze baza impozabilă şi să retragă sume de bani din societăţi şi le puneau acestora la dispoziţie lanţurile de fantome.


Inculpaţii au hotărît să creeze şi să administreze mai multe circuite de societăţi comerciale cu comportament de tip-fantomă, pe care le-au înfiinţat sau le-au preluat… iar ulterior le-au folosit pentru emiterea de documente justificative nereale, în care erau consemnate operaţiuni comerciale, şi pentru retragerea de bani în numerar, folosind în acest sens borderouri de achiziţii de la persoane fizice care con­ţineau date false de identificare.

Împreună cu Frătică Du­mitru, Cristea Nicolae Cătălin şi Popescu Narcis… În a­cest sens, împreună cu Fratică Dumitru, Ungheanu Ion şi Po­pes­cu Nar­cis, foloseau societăţile de tip-fantomă, care aveau un obiect de ac­tivitate apropiat cu cel al be­ne­ficiarilor, pentru a înregistra a­chi­ziţii nereale pentru societăţile lor, sau negociau cu alte societăţi ca­re doreau să îşi diminueze baza impozabilă şi să retragă sume de bani din societăţi şi le puneau acestora la dispoziţie lanţurile de fantome. De ase­me­nea, aceştia îi contactau pe be­ne­ficiari, stabileau ce societate urmează a fi folosită pentru e­mi­terea docu­mentelor justi­fi­ca­tive, con­tactau persoanele din antu­ra­jul lor care răspundeau de acea societate, le precizau suma şi u­neori conturile bancare, mer­geau împreună cu împuterniciţii din societăţile-fan­to­mă, ca a­ceş­tia să retragă sumele de bani şi să le restituie bene­ficiarilor, in­di­cau modalitatea de transfer a ba­nilor şi remiteau împuterniciţilor comi­si­onul pentru retragere“, se spune în docu­men­tul proc­urorilor.

Cât de util a fost acest articol?

Faceți clic pe o stea pentru a-l evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această postare.

Autor:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *