
La manifestare au participat preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tiberiu Niţu, preşedinţii Comisiilor juridice a Camerei Deputaţilor şi. respectiv a Senatului, Liviu-Bogdan Ciucă şi Cătălin Boboc, din partea Curtii de Justiţie a Uniunii Europene, Camelia Toader, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, Consilier de conturi de la Curtea de Conturi, Verginia Vedinaş, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova, Dumitru Visternicean.
În mesajul adresat cu această ocazie, Titus Corlăţean a subliniat că România îşi fundamentează politică externă pe respectarea strictă a normelor de drept internaţional şi solicită, alături de ceilalţi parteneri care împărtăşesc acest sistem de valori, tuturor statelor să respecte principiile unanim recunoscute precum integritatea teritorială şi dreptul suveran al statelor de a-şi alege liber orientarea, lucru cu atât mai important în contextul dramaticelor evenimente petrecute recent în Ucraina.
În cuvântul său, Titus Corlăţean a amintit faptul că dezbaterile publice iniţiate de Ministerul Afacerilor Externe au demonstrat existenţa în România a unui consens cu privire la oportunitatea acceptării jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie. Proiectul de lege elaborat de MAE pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a CIJ a fost adoptat de Guvern în luna iunie 2014, urmând a intra în dezbaterea Parlamentului în cadrul sesiunii care va începe în toamna acestui an.
Ministrul afacerilor externe a reamintit organizarea, în cursul preşedinţiei române a Procesului de Cooperare în Europa de Sud Est (SEECP), încheiată de curând, în colaborare cu CSM şi Ministerul Justiţiei sau Ministerul Public, a unor conferinţe în domeniul judiciar prin care România a împărtăşit din experienţa sa în procesul de aderare la UE, statelor din zonă.
Titus Corlăţean a subliniat că prin capacitatea sa de a acorda o astfel de asistenţă, statelor candidate sau aspirante la statutul de membru al UE din Balcani, Republicii Moldova sau Ucrainei, România a întreprins paşi importanţi în direcţia recunoaşterii rolului său în UE.
În acest sens, referindu-se la faptul că la mai bine de şapte ani de la aderarea la UE, pentru România este aplicat încă Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Titus Corlăţean a declarat: „Îmi exprim speranţa că, în baza unor acumulări obiective, cu rezultate concrete, într-o perspectivă nu prea îndepărtată, să închidem un ciclu de evoluţii instituţionale pentru ca România să fie pe picior de egalitate cu restul statelor UE.”