Aurel Micu, tatăl primarului din Săpata, om de casă al PSD-ului, de fapt om de casă al oricui îi poate oferi un viitor strălucit feciorului şi afacerilor familiei, s-a dat de ceasul morţii să-i pună viitorul copilului la adăpost.
Dar să începem cu începutul. Laurenţiu Micu, edilul din Săpata, acum patru ani era un necunoscut. Până ce tăticul s-a gândit că ar fi bine să-i găsescă un job la stat, funcţie pe măsură, ca orice odraslă de afacerist local. Aşa că a decis să-l facă primar. A dat din coate, i-a găsit un partid sub sigla căruia să candideze, a umblat din poartă-n poartă şi şi-a făcut feciorul primar.
Dacă tot a ajuns băiatul ditamai primarul, afaceristul a decis să-şi facă o casă, de fapt o căsoaie în comuna pe care o conduce fiul. Şi a făcut-o. Nu are nicio autorizaţie de construcţie, dar la ce-i trebuie? Îl întreabă cineva de sănătate? Feciorul taie şi spânzură în comună, aşa că…las-o mă că merge aşa.
Acum, că UNPR-ul nu-i mai oferă nicio perspectivă feciorului de bani gata, tot tăticu’ s-a zbătut şi a şi rezolvat. A bătut pe la uşile PSD-ului, şi cum se poate lăuda că are la uşa casei un primar în funcţie, a şi fost ascultat de şefii de la judeţ. Şi azi la o uşă, mâine la alta, până ce a reuşit să convingă liderii PSD că feciorul său e cel mai cel şi merită să intre în cel mai cel partid din Argeş. Aşa că sâmbătă s-au perfectat actele, organizaţia PSD din Săpata a acceptat ca Micu al mai mic să candideze sub sigla cu cei trei trandafiri. Şi pentru a îngropa definitiv securea războiului între PSD-iştii şi UNPR-iştii din Săpata, totul s-a terminat cu un grătar stropit cu multe pahare de vin…. şi-o ţuiculiţă
Autor:
