"Este esenţial să se facă o distincţie clară între reforme şi investiţii. În prezent, componenta combină reformele cu investiţiile, ceea ce nu permite o identificare adecvată a etapelor şi obiectivelor, finanţării şi costurilor. Nivelul ridicat de ambiţie creează riscuri de cheltuieli pentru #PNRR, inclusiv riscuri de a nu îndeplini etapele şi obiectivele.", se arată în preambulul criticilor formulate de la Bruxelles.
Oficialii Comisiei Europene consideră că în domeniul sănătăţii trebuie pus accent pe asistenţa medicală primară sau ambulatorie, care trebuie consolidate.
Funcţionarii Comisiei Europene doresc să ştie cum vor fi asigurate disponibilitatea şi acoperirea personalului medical (de exemplu, medicii de familie), în special în zonele rurale şi în comunităţile marginalizate, şi cum va fi menţinut personalul respectiv în aceste zone pentru asigurarea durabilităţii furnizării serviciilor medicale.
Totodată, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să explice modul în care vor fi selectate şi distribuite geografic cele 200 de centre medicale comunitare, 2.000 de centre de asistenţă primară (cabinetele medicilor de familie) şi 100 de centre de planificare familială.
Din păcate, actualul PNRR aprobat de Guvern nu răspunde la niciuna dintre aceste întrebări formulate de oficialii europeni.
Principalele carențe identificate de către Comisia Europeană sunt:
Asistenţa medicală primară şi îngrijirea ambulatorie sunt subfinanţate în PNRR;
Introducerea unui sistem de coplată ar majora fondurile CNAS şi cele necesare spitalelor;
Măsurile ar trebui să se concentreze pe consolidarea componentelor actuale ale Platformei informatice a asigurărilor de sănătate din România: Sistemul unic de informaţii integrate (SIUI), Sistemul naţional de carduri de asigurări de sănătate (EHIC), Sistemul naţional de prescripţie electronică (SIPE) şi Sistemul electronic al pacientului Sistemul Health Record (EHR);
Nu există nicio referire la mHealth, care să permită furnizarea de servicii eHealth pe mobil;
Strategia nu menţionează introducerea cerinţelor de securitate cibernetică atunci când achiziţionează soluţii TIC pentru sectorul sănătăţii;
Se cere introducerea unor cerinţe minime de securitate cibernetică pentru spitale sub formă de lege sau de orientări obligatorii;
Pe lângă modernizarea infrastructurii IT a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, este esenţială realizarea unei utilizări prietenoase a instrumentelor de comunicare cu pacienţii şi profesioniştii din domeniul sănătăţii (având în vedere slăbiciunile actuale ale sistemului naţional de carduri de asigurări de sănătate);
Cartea electronică de identitate şi cardul de sănătate ar trebui să fie un singur document., transmite deputatul PSD Argeş: Simona Bucura-Oprescu, pe Facebook.
Autor:
