„În ultimii cinci ani am fost martorii promovării de către guverne a unor măsuri de politică fiscală de-a dreptul hazardate. Reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, în așteptarea unor creșteri semnificative a bazei de impunere care nu s-au mai produs niciodată sau aplicarea unor măsuri de tip experiment gândite în laboratoare ”absconse” ale decidenților politici, sunt doar câteva exemple în acest sens. Rezultatul se vede în evoluția veniturilor fiscale ale bugetului general consolidat. Dacă în semestrul I 2015 veniturile fiscale colectate la bugetul general consolidat reprezentau 9,9% din PIB, în semestrul I 2019 acestea abia mai ating 7% din PIB. În mod similar veniturile curente s-au redus de la 15,1% din PIB în semestrul I 2015, la 13,6% din PIB în semestrul I 2019. Deși ANAF a trecut prin numeroase schimbări ale componenței echipei de conducere rezultatele au rămas neschimbate. Pare că resorturi ascunse limitează semnificativ capacitatea ANAF de a colecta venituri suplimentare prin reducerea evaziunii fiscale. Măsurile inițiate în acest sens sunt promovate în multe cazuri cu reticență și uneori într-o modalitate ce împiedică valorificarea acestora”, spune BNS, potrivit Stiripesurse.ro.
„Dacă analizăm cu atenție actuala propunere de rectificare constatăm că aceasta nu ar fi putut fi realizată fără Ordonanța nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale și respectiv ultimul proiect de OG promovat de MFP (cel mai probabil retras, dacă avem în vedere că în mod oficial acesta nu a fost prezentat și aprobat în ședință de Guvern iar o parte din prevederi au fost preluate în OG 9/2019). În condițiile în care proiectul de OG a fost retras (??) premisele construcției rectificării bugetare în forma postată în dezbatere publică nu mai sunt valabile! Mai ales în aceste condiții creșterea veniturilor în forma propusă spre rectificare este extrem de periculoasa pentru că se bazează într-o proporție semnificativă pe sumele așteptate ca efect al aplicării amnistiei fiscale, OG adoptat recent (mecanismul de restructurare a obligațiilor bugetare ca mecanism alternativ față de procedura de acordare a eșalonării la plată) și pe de altă parte pe angajamentul ANAF de a colecta mai bine TVA și accize. 87% din veniturile suplimentare prevăzute la rectificare vin în fapt din cele două surse mai sus menționate. Creșterea eficienței colectării s-a dovedit însă în ultimii ani a fi misiune imposibilă. Nenumărate facilități fiscale au fost acordate în ideea reducerii cotelor de impunere pentru a genera o lărgire a bazei de impunere. În mare parte din cazuri nu s-a întâmplat însă nimic, încasările bugetului s-au redus într-un ritm aproape identic cu cel al reducerii cotelor”, spune BNS.
Autor:
