În deschiderea sesiunii plenare ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, a punctat cele mai reprezentative repere care au marcat mandatul şefei diplomaţiei europene şi în realizarea cărora înaltul demnitar european a avut un rol extrem de important, respectiv: încheierea Acordului de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, esenţial pentru stabilitatea regiunii Balcanilor de Vest, şi evoluţiile pozitive ulterioare în cadrul dialogului Belgrad-Priştina, şi progresele înregistrate în cadrul negocierilor privind programul nuclear iranian.
În intervenţia sa, Înaltul Reprezentant Catherine Ashton a mulţumit diplomaţiei române pentru contribuţia la realizarea priorităţilor de pe agenda de politică externă a Uniunii Europene şi a trecut în revistă câteva dintre obiectivele care au ghidat mandatul său la conducerea Serviciului European de Acţiune Externă. Pe lângă eforturile de a pune bazele unui serviciu diplomatic al UE puternic, capabil să reflecte şi să proiecteze valorile UE la scară globală, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate a menţionat, de asemenea, importanţa demersurilor privind asigurarea păcii şi stabilităţii dincolo de frontierele Uniunii, mai cu seamă în vecinătatea sudică şi estică. A salutat şi apreciat contribuţia României ca stat membru UE la consolidarea acţiunii externe a Uniunii Europene.
Oficialul european a insistat asupra importanţei unei abordări comprehensive a provocărilor de pe scena internaţională, bazată atât pe instrumente politice, pe sprijinirea demersurilor de reformă, de consolidare a democraţiei, cât şi pe acorduri de natură economică şi comercială care să stimuleze procesul de reconstrucţie a statelor sau regiunilor de instabilitate. În acest context, a felicitat România pentru că a fost primul stat membru care a finalizat procedura de ratificare a Acordurilor de asociere şi a Acordurilor cuprinzătoare şi aprofundate de comerţ liber încheiate între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, moment extrem de important, mai ales în contextul evoluţiilor recente din vecinătatea estică a Uniunii.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate a reconfirmat, de asemenea, faptul că soluţionarea problemelor globale depinde într-un mod esenţial de consolidarea parteneriatului transatlantic care va rămâne un pilon esenţial al acţiunii externe a Uniunii Europene.
Programul Reuniunii a continuat cu o sesiune plenară dedicată Vecinătăţii Estice, cu participarea viceprimului-ministru, Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al R. Moldova, Natalia Gherman, şi a ministrului Afacerilor Externe al Georgiei, Maia Panjikidze. Sesiunea a fost dedicată unor subiecte precum criza ucraineană şi efectele sale majore în plan regional şi internaţional, susţinerea aspiraţiilor europene ale R. Moldova, Georgiei, Ucrainei, respectiv politica de ansamblu a UE faţă de spaţiul estic. În context, cei trei miniștri de externe au exprimat profunda îngrijorare pentru evoluțiile în curs din estul Ucrainei.
Partea a doua a programului RADR a continuat cu o serie de întâlniri de lucru dedicate corpului diplomatic și consular, pe teme de problematicii dezvoltării regionale, economice şi energetice, de securitate şi problematicii românilor de pretutindeni.
În cadrul sesiunii plecare consacrate problematicii dezvoltării regionale, economice şi energetice s-au abordat subiecte precum modalități de dinamizare a promovării intereselor și a reprezentării economice ale României pe plan extern, identificarea celor mai adecvate manifestări regionale de referință cu scopul creșterii vizibilității țării noastre pe plan extern (târguri, expoziții, misiuni economice etc.), respectiv modalități de recâștigare a piețelor tradiționale de desfacere (Africa, America Latină etc.), precum și importanța parteneriatului public-privat în susținerea investițiilor românești.
În contextul problematicii energetice, s-a apreciat că Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) reprezintă o oportunitate pentru România, cu un potențial care trebuie valorificat mai mult decât în prezent, în special în domenii de maximă relevanță și cu impact direct asupra României, precum navigabilitatea, protejarea mediului, stimularea turismului de-a lungul fluviului sau consolidarea infrastructurii în zonele adiacente.
De asemenea, coordonatorul Național SUERD, din cadrul MAE, Carmen Podgorean, a evidențiat potențialul Strategiei Dunării, ca instrument de integrare europeană, de a susține statele ne-membre UE în parcursul lor european și contribuţia pe care programele europene de cooperare transfrontalieră cu statele vecine, coordonate de MDRAP o aduc la acest proces.
În cadrul sesiunii dedicate securităţii au fost abordate subiecte legate de răspunsul NATO la provocările de securitate şi strategice din Vecinătatea Estică, respectiv creșterea interesului Alianței asupra regiunii Mării Negre și aspecte privind Summitul Alianţei din Marea Britanie de la începutul lunii septembrie. Invitat special în cadrul acestei sesiuni a fost diplomatul român Sorin Ducaru, care ocupă în prezent funcţia de Asistent al Secretarului General NATO pentru riscuri de securitate emergente. Acesta a accentuat în intervenția sa importanța cooperării bilaterale pentru succesul demersului multilateral în cadrul NATO și a subliniat legătura intrinsecă dintre asigurarea securității și prosperitatea economică.
În cadrul sesiunii dedicate românilor de pretutindeni, ministrul delegat Bogdan Stanoevici a apreciat faptul că cele mai multe dintre problemele românilor de pretutindeni – atât în diasporă cât și în comunitățile istorice – solicită din plin abilitățile și energiile diplomației noastre.
”Diplomația este unul dintre corpurile de elită ale societății românești, imaginea însăși a României în fața altor națiuni și popoare, dar și a românilor de pretutindeni. Aproape 10 milioane de români trăiesc în acest moment dincolo de granițele României – în diasporă sau în comunități istorice – față de toți aceștia statul nostru și-a asumat o misiune sacră de reprezentare și protejare. Diplomația – în toate formele sale – este prima care vine în contact cu românii de dincolo de granițe”, a adăugat ministrul delegat în cadrul intervenției sale.
* * *
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române se va încheia mâine, 29 august, cu o serie de sesiuni tematice de specialitate, dedicate corpului diplomatic român.
Toate informațiile referitoare la acest eveniment, precum și o fotocronică sunt disponibile în cadrul secţiunii special dedicate evenimentului, de pe site-ul MAE, link:http://www.mae.ro/node/28234, unde puteți regăsi și discursul integral al ministrului afacerilor externe, Titus Corlățean, de la deschiderea RADR.
Autor:
