În data de 30 septembrie 2014, Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat la reuniunea Consiliului informal al miniștrilor Agriculturii, care s-a desfășurat la Milano, Italia.

 Tema centrală a reuniunii a fost axată pe provocările principale în asigurarea securităţii alimentare, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel global.

În intervenția sa, secretarul de stat Botănoiu a afirmat că, în trecut, la nivel global, provocările principale în asigurarea securităţii alimentare au ţinut de accesul populației aflată în creștere și în special a populației sărace la o hrană sigură la un preţ rezonabil, accesul la educaţie şi tehnologie, la finanţare pentru investiţii, dezvoltarea de noi tehnologii şi soiuri care să asigure o productivitate sporită şi să răspundă schimbărilor climatice, dar și de volatilitatea prețurilor.

Pentru viitor, multe din aceste provocări rămân valabile, însă trebuie avute în vedere şi altele noi. Noile provocări pot fi împărţite în două categorii. Prima dintre acestea se referă la combaterea sărăciei şi, deci, creşterea cererii pentru anumite alimente (de exemplu, carne, legume şi fructe proaspete) şi schimbarea stilului de alimentaţie, mai ales a generaţiilor tinere. Cea de-a doua vizează producţia agro-alimentară, cu utilizarea durabilă a unor resurse limitate – apa, aerul şi solul.

Pentru a face faţă acestor provocări, trebuie să susţinem cercetarea, inovarea şi transferul de cunoştinţe, să continuăm finanţarea agriculturii şi să susţinem diversificarea producţiei alimentare şi identificarea de noi pieţe.Pentru ca Uniunea Europeană să rămână un actor important în asigurarea securităţii alimentare este necesară menţinerea finanţărilor pentru investiţii şi plăţi directe, dar va trebui să ne aplecăm mai atent pe influenţele regionale ale pieţelor atât pentru a utiliza anumite oportunităţi, cât şi în elaborarea mecanismelor de susţinere”, a subliniat Daniel Botănoiu.

O serie de mecanisme ale Politicii Agricole Comune şi-au dovedit utilitatea pentru modernizarea sectorului agricol românesc: au fost esenţiale programele de dezvoltare rurală, finanţările adresate viticulturii şi horticulturii, susţinerea unor scheme de ajutor de stat, dar şi plăţile directe care au contribuit la asigurarea reluării ciclului de producţie. Pentru perioada următoare, politica României este de susţinere a fermelor familiale, a clasei de mijloc – în creşterea competitivităţii, în integrarea producţiei şi asociere.

Cât de util a fost acest articol?

Faceți clic pe o stea pentru a-l evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această postare.

Autor:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *